Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VENINOS
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 30 pentru VENINOS.
DEGEȚÉL , degețele , s . n . I. Diminutiv al lui deget . II. 1. ( Bot . ) Degetar ( 2 ) . 2. Compus : degețel - roșu = plantă erbacee foarte veninoasă , cu flori roșii - purpurii în formă de tub , din care se extrage digitalina , un puternic tonic cardiovascular ( Digitalis purpurea ) . - Deget + suf . -
DEGETÁR , degetare , s . n . 1. Căpăcel din metal sau din material plastic , care se poartă , la cusut , pe degetul cu care se împinge acul pentru a - l feri de înțepături . 2. Plantă erbacee veninoasă , cu frunze acoperite cu peri moi , cu flori mari , galbene sau roșii - purpurii ; degetariță , degețel ( Degetalis ambigua ) . - Deget + suf . -
DRAC , draci , s . m . 1. Ființă imaginară , de sex masculin , întruchipare a spiritului rău ; diavol , demon , satana , necuratul , aghiuță . 2. Fig . Om plin de păcate , rău , crud ; om poznaș , isteț , vioi . 3. Compus : drac - de - mare = pește marin de culoare cenușie - roșiatică , cu corpul și capul comprimate lateral , a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși ( Trachinus
GĂINÚȘĂ , găinușe ( găinuși ) , s . f . 1. Diminutiv al lui găină . 2. Numele mai multor păsări sălbatice de munte sau de baltă . 3. ( Astron . ; art . ) Cloșca - cu - Pui . 4. Cărăbuș , corlă . 5. ( La pl . ) Plantă veninoasă cu tulpina lungă și subțire , cu flori mici albe , situate în vârful tulpinii ( Isopyrum thalictroides ) . 6. Plantă din familia rozaceelor cu tulpina scurtă și cu flori albe ( Potentilla micrantha ) . [ Pr . : gă - i - ] - Găină + suf . -
... GĂRGĂÚN , gărgăuni , s . m . 1. Viespe mare , de pădure , cu ac foarte veninos
IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...
LÁUR , lauri , s . m . 1. Dafin . ( La pl . ) Frunzele dafinului ( cu care se încununau odinioară eroii , poeții , oratorii ) ; fig . glorie , victorie . 2. Arbust cu frunze persistente și lucioase , cu flori mici și cu fructe roșii ( Ilex aquifolium ) . 3. Plantă veninoasă cu miros neplăcut , cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă ; ciumăfaie ( Datura
MUTĂTÓR , - OÁRE , mutători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Reg . ) Care se poate mișca , care se muta dintr - un loc în altul . 2. S . f . Plantă erbacee agățătoare , veninoasă , din familia cucurbitaceelor , cu rădăcina groasă , cărnoasă , cu flori albe - gâlbui și cu fructele în formă de boabe roșii ( Bryonia dioica ) . - Muta + suf . -
ORBÁLȚ , orbalțuri , ( 1 ) s . n . , orbalți , ( 2 ) s . m . ( Înv . și pop . ) 1. S . n . Erizipel , brâncă . 2. S . m . Numele a două plante erbacee întrebuințate în medicina populară : a ) plantă veninoasă , cu tulpina subțire , cu frunze mari și flori mici , albe - gălbui ( Actaea spicata ) ; b )
... OTRĂVICIÓS , - OÁSĂ , otrăvicioși , - oase , adj . ( Rar ) Otrăvitor , veninos
... a intoxicat sau care s - a omorât cu otravă . 2. Care conține otravă ( 1 ) ; în care s - a pus otravă ; otrăvitor , veninos