Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPOZIȚIE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 97 pentru PROPOZIȚIE.
... circumstanțiale , adj . Complement circumstanțial ( În sintagmele ) = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune . Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție
... COMPLETÍVĂ , completive , adj . Propoziție completivă ( În sintagma ) ( și substantivat , f . ) = propoziție subordonată care are rol de complement pe lângă verbul din altă propoziție
... un alt cuvânt de declarație , caracterizat prin prezența în număr mare a elementelor de relație , prin lipsa afectivității etc . Complement indirect = parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect ( 1 ) acțiunea verbului . Propoziție completivă indirectă = propoziție care îndeplinește în frază funcția de complement indirect . 3. ( Fin . ; în sintagma ) Impozit indirect = impozit inclus în prețul anumitor obiecte de consum . 4. ( Mil . ; în ...
SAU conj . 1. ( Cu funcție disjunctivă ) Ori , fie : a ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii ) Plânge sau râde ? ( Al doilea membru al disjuncției este o negație ) Sunt sau nu sunt ? b ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative ) Doriți cafea sau ceai ? 2. ( Cu funcție explicativă ) Adică , cu alte cuvinte . Adunarea , sau soborul întregii țări . 3. ( Cu funcție copulativă ) Precum , și . Nisipul se găsește pe fundul râurilor , lacurilor sau mărilor . 4. ( În propoziții interogative , cu funcție conclusivă , atenuată de o nuanță de îndoială ) Nu cumva ? oare ? poate ? De ce nu scrii ? Sau n - ai timp ? - Să + au ^
SINTÁXĂ , sintaxe , s . f . Parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale propozițiilor în vorbire și care stabilește regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în
... VÍRGULĂ , virgule , s . f . 1. Semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției . 2. Semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale . 3. Semn întrebuințat pentru ...
... ÎNSĂ Conj . 1. ( Adversativ , leagă două propoziții sau două părți de propoziție
... CI conj . ( Adversativ ; după o negație sau o propoziție negativă ) ( Ba ) dimpotrivă . Nu avea băieți , ci numai fete . 2. ( Adversativ ; înv . și pop . ; după o propoziție afirmativă căreia i se opune o afirmație contrară sau restrictivă ) . Cu toate acestea ; totuși . 3. ( Adversativ ; reg . ; adesea împreună cu un imperativ ; arată nerăbdarea ) Dar ...
... CONJÚNCȚIE , conjuncții , s . f . 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într - o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într - o propoziție
... sale . 2. Adj . ( Despre o vale ) Orientat în direcția înclinării straturilor . 3. Adj . ( Fil . ; despre fenomene ) Care urmează unui alt fenomen . 4. ( Log . ) S . n . Propoziție care decurge dintr - o altă propoziție
CONSTRÚCȚIE , construcții , s . f . 1. Clădire executată din zidărie , lemn , metal , beton etc . , pe baza unui proiect , care servește la adăpostirea oamenilor , animalelor , obiectelor etc . ; spec . casă , edificiu , clădire . 2. Faptul de a construi . 3. ( La pl . ) Ramură a economiei naționale care are ca obiect efectuarea de construcții ( 1 ) ; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul , proiectarea și executarea construcțiilor . 4. ( Lingv . ) Grup de cuvinte între care există anumite raporturi sintactice ; grup stabil de cuvinte ; mod de a grupa cuvintele în propoziții și propozițiile în