Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBLIGAȚIE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 86 pentru OBLIGAȚIE.
ANGARÁ , angarale , s . f . 1. ( În evul mediu , în Moldova și în Țara Românească ) Nume generic dat obligațiilor în muncă impuse țărănimii . 2. ( Mai ales la pl . ) Sarcină , greutate materială , necaz , belea . [ Var . : angăríe s .
... a ( se ) asigura și rezultatul ei . 1. Punere în siguranță . 2. Încredințare , promisiune fermă . 3. Operație financiară , decurgând dintr - un contract sau dintr - o obligație prevăzută de lege , prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le ...
BEZMÉN s . n . ( Înv . și reg . ) Închiriere pe termen lung sau fără termen a unui teren , cu obligația de a plăti o sumă de bani sau în
... BOIERÉSC , - EÁSCĂ , boierești , adj . , s . n . 1. Adj . Care aparține boierilor , privitor la boieri . 2. S . n . Obligație
BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; ...
... 1. A strivi , a zdrobi , a nimici cu picioarele . 2. A nu respecta o hotărâre , o lege , o obligație
CIOHODÁR , ciohodari , s . m . Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al
... COERCÍȚIE s . f . ( Livr . ) Măsură de constrângere aplicată cuiva pentru a - l face să - și îndeplinească o obligație
COMANDÍTĂ , comandite , s . f . Contract de asociație în care una dintre părți , comanditatul , răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori , pe când cealaltă parte , comanditarul , nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de
... CONDAMNÁRE , condamnări , s . f . Faptul de a condamna . 1. Obligație impusă unei persoane , prin judecată , de a da , de a face sau de a nu face ceva . 2. Dezaprobare ...
... CONTRACTÁ , contractez , vb . I . I. Tranz . 1. A încheia un contract . 2. A lua asupra sa o obligație , a se îndatora la . . . 3. A se molipsi de . . . , a se îmbolnăvi de . . . , a lua o boală ...