Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JIGNIRE

 Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru JIGNIRE.

OCARĂ

... OCÁRĂ , ocări , s . f . ( Pop . ) Vorbă sau faptă care mustră , ceartă , rușinează pe cineva ; ocărâre ; umilire , înfruntare ; defăimare , jignire

 

OFENSĂ

... OFÉNSĂ , ofense , s . f . Cuvânt , comportare , faptă jignitoare ; insultă , jignire

 

OFENSARE

... OFENSÁRE , ofensări , s . f . ( Rar ) Faptul de a ( se ) ofensa ; insultare , jignire

 

OFENSATOR

... OFENSATÓR , - OÁRE , ofensatori , - oare , adj . Care ofensează , care constituie o jignire

 

SCUZĂ

... pentru a se sustrage de la o obligație ; dezvinovățire , justificare . 2. Exprimare a regretului pentru o greșeală comisă sau pentru o jignire

 

ULTRAGIERE

... ULTRAGIÉRE , ultragieri , s . f . Acțiunea de a ultragia și rezultatul ei ; ofensare , jignire

 

ULTRAJ

... s . n . Ofensă , insultă , amenințare , act de violență împotriva unui reprezentant al autorității publice aflat în exercițiul funcțiunii ( și care constituie o infracțiune ) ; p . gener . jignire

 

UMILIT

UMILÍT , - Ă , umiliți , - te , adj . 1. Cu atitudine supusă , smerită , plecată ; care exprimă umilință ; umil . 2. Care este plin de umilințe , de jigniri , de lipsuri . 3. ( Rar ) Simplu , modest , neînsemnat ; sărac (

 

<<< Anterioarele