Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXCEPȚIONAL
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 37 pentru EXCEPȚIONAL.
DIVÍN , - Ă , divini , - e adj . 1. Considerat că provine de la Dumnezeu sau de la zei , în felul lui Dumnezeu sau al zeilor ; dumnezeiesc , ceresc . 2. Fig . Înzestrat cu însușiri cu totul excepționale ; minunat . Voce
... EMINÉNT , - Ă , eminenți , - te , adj . Care se distinge prin calități ( intelectuale ) deosebite ; excepțional
... ERÓU , eroi , s . m . 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie , prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă . 2. Personaj principal al unei opere literare . 3. ( În mitologia greco - romană ) Semizeu ...
... EXCELÉNT , - Ă , excelenți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care excelează ; deosebit , admirabil , minunat , excepțional
GLÓRIE , glorii , s . f . Onoare , mărire , slavă adusă unei persoane , unui eveniment etc . ; faimă , renume obținut de cineva sau de ceva pentru fapte ori pentru însușiri
... 2. Care este extrem de puternic , de violent , de intens , de mare . Vânt grozav . 3. Care iese cu totul din comun prin calitățile sale ; remarcabil ; excepțional
IDEALIZÁ , idealizez , vb . I . Tranz . A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale . [ Pr . : - de -
INDÚLT s . n . Privilegiu acordat de papă , care conferă puteri
LONGEVITÁTE , longevități , ( rar ) s . f . Durată excepțională a vieții ; viață lungă ( a unui individ , a unui grup , a unei
MĂRÉȚ , - EÁȚĂ , măreți , - e , adj . 1. Care trezește admirație , care se impune prin calități deosebite , excepționale ; grandios , impunător , falnic , maiestuos , fastuos . 2. ( Înv . și reg . ) Mândru , semeț ; îngâmfat , trufaș , orgolios . - Mări ^1 + suf . -