Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNȚEPENIT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 21 pentru ÎNȚEPENIT.

DEZBATE

DEZBÁTE^2 , dezbát , vb . III . Tranz . ( Pop . ) 1. A desface ceva care fusese bătut , fixat , prins în cuie ; a desprinde ceva de unde fusese bătut , înțepenit ( în cuie ) . 2. A afâna un pământ bătut , uscat , întărit . - Dez - + bate . DEZBÁTE^1 , dezbát , vb . III . Tranz . A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune , o problemă etc . cu una sau mai multe persoane ; a supune ceva

 

FUS

FUS ^2 , fusuri , s . n . ( În industria pielăriei ) Unitate de măsură pentru piele , egală cu 929 cm^2 ; bucată de piele având această suprafață . [ Pl . și : fuse ] FUS ^1 , ( I ) fuse , ( II ) fusuri , s . n . I. 1. Unealtă de tors care servește la răsucirea firului și pe care se înfășoară firul pe măsură ce este tors , având forma unui bețișor lung și subțire , îngroșat la mijloc , cu capătul de sus ascuțit și cel de jos rotunjit și înțepenit într - o rotiță . 2. Organ al mașinilor de tors , cu ajutorul căruia se răsucește și pe care se înfășoară firul . II. 1. Nume dat unor părți ale mașinilor de țesut , de depănat etc . care seamănă la formă cu fusul ^1 ( I 1 ) . 2. Nume dat unor părți de mașini , de instalații etc . care îndeplinesc funcția de arbore sau de osie . 3. Trunchiul unui copac de la bază până la vârf , fară crengi . 4. Parte a unei coloane de arhitectură , cuprinsă între bază și capitel . 5. Corpul drept al ancorei , fără brațe și fară inel . 6. ( În sintagmele ) Fus sferic = porțiune din suprafața unei sfere cuprinsă între două cercuri mari care au un diametru comun . Fus orar = fiecare dintre cele ...

 

FUX

FUX s . n . Aducere pe linia de plutire a buștenilor înțepeniți prin împingerea și răsucirea lor cu ajutorul

 

MORT

MORT , MOÁRTĂ , morți , - moarte , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care nu mai trăiește , care a murit . 2. ( Despre părți ale corpului ) Cu funcțiile vitale pierdute ; paralizat , înțepenit . 3. ( Despre plante ) Uscat , veșted . 4. Fig . ( Despre lucruri ) Fără viață , neînsuflețit ; nemișcat , încremenit . II. S . m . și f . Persoană care a murit , defunct , decedat ; trupul neînsuflețit al unei persoane așezat în coșciug sau

 

PECETLUI

... Fig . A se fixa , a se întipări în minte , în memorie etc . 4. Tranz . A fixa , a înțepeni

 

PIRONI

... PIRONÍ , pironesc , vb . IV . Tranz . 1. A bate , a prinde , a înțepeni , a fixa cu ( sau în ) piroane . 2. A împiedica pe cineva sau ceva să se miște ; a obliga să ...

 

PIRONIT

PIRONÍT , - Ă , pironiți , - te , adj . 1. Bătut , înțepenit , fixat în piroane . 2. Imobil , nemișcat ,

 

PROȚĂPI

... refl . A ( se ) sprijini , a ( se ) propti , a ( se ) ține cu putere . 2. Tranz . și refl . A ( se ) înțepeni , a ( se ) fixa . 3. ( Fam . ) A se opri ( provocator , cu îndrăzneală etc . ) în fața cuiva ; fig . a se îngâmfa ...

 

PROȚĂPIT

PROȚĂPÍT , - Ă , proțăpiți , - te , adj . ( Fam . ) 1. Care este fixat ; nemișcat , țeapăn . 2. ( Despre gură ) Căscat , înțepenit . - V.

 

RĂZBICI

RĂZBICÍ^2 , răzbicesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A găuri , a perfora . RĂZBÍCI^1 , răzbice , s . n . ( Reg . ) Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într - o gaură . - Răzbi + suf . -

 

STÂRCI

... IV . ( Pop . ) 1. Refl . A se strânge , a se ghemui ( de frig ) . 2. Intranz . A amorți , a înțepeni

 

<<< Anterioarele