Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRAVAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru GRAVAT.

GRAVURĂ

GRAVÚRĂ , gravuri , ( 3 ) s . f . 1. Gravare . 2. Gen al graficii în care imaginea artistică este obținută prin reproducerea după o placă pe a cărei suprafață a fost trasat sau gravat desenul , în adâncime sau în relief . 3. Placă de cupru , de piatră etc . pe care s - a gravat o imagine spre a fi reprodusă ; p . ext . imaginea reprodusă după o astfel de

 

XILOGRAFIE

... XILOGRAFÍE , xilografii , ( 2 ) s . f . 1. Procedeu tipografic la care se folosesc clișee gravate în lemn , arta de a grava

 

ȘEVALIERĂ

ȘEVALIÉRĂ , șevaliere , s . f . Inel gros pe care sunt gravate embleme , inițiale etc . [ Pr . : - li -

 

ȘTAMPILĂ

ȘTAMPÍLĂ , ștampile , s . f . 1. Instrument format dintr - o placă de cauciuc , de lemn sau de metal fixată pe un mâner , pe care sunt gravate un semn , o inscripție sau o emblemă , cu care se ștampilează acte , mărfuri , obiecte etc . 2. Semn , inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a - i da valabilitate , pe mărfuri sau pe corpul animalelor , pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc . ; sigiliu . [ Var . : stampílă s .

 

ȘTANȚAT

ȘTANȚÁT , - Ă , ștanțați , - te , adj . 1. Tăiat sau fasonat cu ștanța ( 1 ) . 2. Gravat cu ștanța ( 2 ) . [ Var . : stanțat , - ă

 

ȘTEMPEL

ȘTÉMPEL , ștempele , s . n . 1. ( Tipogr . ) Vârf de oțel gravat cu care turnătorul de litere bate matrița în aramă . 2. ( Reg . ) Pecete ,

 

ALTOGRAVURĂ

ALTOGRAVÚRĂ , altogravuri , s . f . Reproducere după originalele de artă prin folosirea clișeelor metalice gravate de mână sau pe bază de

 

CALCOGRAFIE

CALCOGRAFÍE s . f . 1. Procedeu de reproducere grafică prin tipar a unor imagini gravate pe clișee de zinc săpate în adâncime ; tipar adânc . 2. Metodă microscopică de studiu a unei secțiuni lustruite a mineralelor metalifere opace cu ajutorul luminii

 

CARTUȘ

CARTÚȘ , cartușe , s . n . 1. Tub metalic sau de carton prevăzut cu o capsă , cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice , care servește ca muniție pentru armamentul portativ ; patron ^1 . 2. Ornament sculptat sau gravat ( în formă de sul desfăcut parțial ) pe care se scriu inscripții , monograme etc . 3. Textul încadrat pe o pagină ( pe care se află și texte neîncadrate ) ; ornament care încadrează un text tipărit . 4. Cutie paralelipipedică de carton care conține un anumit număr de pachete de

 

CERNEALĂ

CERNEÁLĂ^2 , cerneluri , s . f . 1. Substanță lichidă sau vâscoasă , variat colorată , care conține uleiuri sicative , uleiuri polimerizate , albumine și coloranți și care servește la scris , la tipărit , la ștampilat , la gravat etc . 2. ( Reg . ) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul ; negreală . CERNEÁLĂ^1 s . f . ( Pop . ) Faptul de a cerni ; vopsire în negru . - Cerni + suf . -

 

   Următoarele >>>