|
|
||
|
Vezi și forma bază: ȘTANȚA Vezi și:ȘTĂNȚAR, ȘTĂNȚUI, ȘTANȚARE, ȘTANȚA, ȘTANȚATOR, ȚAGLĂ, STANȚĂ, STANȚA, STANȚAT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȘTANȚAT: STANȚAT, STANȚAT.
ȘTANȚAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȘTANȚÁT, -Ă, ștanțați, -te, adj. 1. Tăiat sau fasonat cu ștanța (1). 2. Gravat cu ștanța (2). [Var.: stanțat, -ă adj.] - V. ștanța.Sursa : DEX '98 ștanțát s. n.Sursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTANȚATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ȘTANȚAT. ... ȘTĂNȚÁR , ștănțari , s . m . Muncitor care croiește talpa încălțămintei tăind - o cu ștanța ... ȘTĂNȚUÍ , ștănțuiesc , vb . IV . Tranz . A ștanța ... ȘTANȚÁRE , ștanțări , s . f . Acțiunea de a ștanța și rezultatul ei ; ștănțuire . [ Var . : stanțáre s . f . ] - V. ștanța ȘTANȚÁ , ștanțez , vb . I . Tranz . 1. A fasona sau a tăia obiecte de metal sau de mase plastice , în curs de prelucrare , cu ajutorul unei ștanțe ( 1 ) ; a ștănțui . 2. A grava prin presiune un model , o cifră etc . cu ajutorul unei ștanțe ( 2 ) . [ Var . : stanțá vb . ... ȘTANȚATÓR , - OÁRE , ștanțatori , - oare , s . m . și f . Muncitor care lucrează la ștanțe . - Ștanța ȚÁGLĂ , țagle , s . f . 1. Semifabricat de oțel cu secțiunea dreptunghiulară sau circulară , din care se laminează bare , sârme etc . și din care se forjează sau se ștanțează diferite piese ; biletă . 2. Partea ascuțită a unui par , care intră în STÁNȚĂ^2 s . f . v . ștanță . STÁNȚĂ^1 , stanțe , s . f . Strofă cu înțeles deplin , alcătuită din opt versuri cu o anumită schemă de rimă și formând o unitate ... STANȚÁ vb . I v . ștanța STANȚÁT , - Ă - Ă adj . v . |
||