|
|
||
|
Vezi și forma bază: ZDRENȚUI Vezi și:HĂRTĂNIT, BOARFĂ, DESTRĂMA, DESTRĂMAT, FERFENIȚI, FERFENIȚIT, FLENDURIT, HĂRTĂNI, HANȚĂ, JERPELI, JERPELIT ... Mai multe din DEX...ZDRENȚUIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ZDRENȚUÍT, -Ă, zdrențuiți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, sfâșiat. 2. (Despre oameni) îmbrăcat în zdrențe; zdrențăros. - V. zdrențui.Sursa : DEX '98 ZDRENȚUÍT adj. 1. v. sfâșiat. 2. găurit, jerpelit, hărtănit, rupt, sfâșiat, uzat, zdrențăros, (pop.) zdrențos. (Un cerșetor cu haine \~.) 3. jerpelit, peticit, rupt, zdrențăros, (pop.) pirpiriu. (Purta haine cam \~.) 4. v. zdrențăros. 5. ferfenițit, hărtănit, rupt, sfâșiat, zdrențăros, (pop. și fam.) ferfenițos. (O carte \~.)Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ZDRENȚUITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ZDRENȚUIT. Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... Făcătoare de minuni... de Ion Luca Caragiale Am cumpărat de la un anticar cu toptanul, pe câțiva gologani, un vraf de cărți vechi, toate desperecheate și hărtănite. Bănuiam că între atâtea mardale de tipar, avariate de câte și mai câte împrejurări, tot se găsește poate ceva interesant; asemenea, într-o ladă de gunoaie se-ntâmplă să găsim un crâmpei de sârmă, un nasture sau măcar cine știe ce lucru de nimic, care să mai poată fi-ntrebuințat la ocazie cu folos... Omule, nu desprețui lucrurile fie cât de nensemnate! Valoarea lor se măsoară cu nevoia ce ai de ele la un moment anume, și, uneori, nevoia rară de o clipă acordă un preț exorbitant la un lucru nesocotit cu desăvârșire în împrejurările comune ale vieții... Un ac cu gămălie... Ce valoare poate avea un biet ac cu gămălie?... Și totuși un ac cu gămălie poate salva onoarea tânărului gentleman care, în mijlocul unui bal high-life, se pomenește trădat de un nasture prea slab cusut tocmai acolo unde trebuia cusut mai trainic... Dar să lăsăm altora, mai preparați pentru aceasta, sarcina de a filosofa despre valoarea lucrurilor și nevoile oamenilor, și ... Ștefan Octavian Iosif - La arme Ştefan Octavian Iosif - La arme La arme de Ștefan Octavian Iosif Veniți, viteji apărători ai țării! Veniți, căci sfânta zi a răsărit: E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit! Veniți din toate unghiurile zării, Să cucerim ce-avem de cucerit! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Ce credeți voi, noroade nesătule, Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus! N-am înfruntat noi năvăliri destule Din miazănoapte, răsărit și-apus! Adună-ți, rege, oștile și du-le La biruință-așa cum le-ai mai dus! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume În cartea gloriosului trecut: Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume, Dar până când mai stau Carpații scut Acel ce ne va șterge de pe lume Să știe toți că ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul şi slăninele Pravoslavnicul și slăninele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Era odată un biet creștin sărac și c-o droaie de copii mărunți. Toată avuția lui era gura femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămînde, și pace bună ! Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era cu mîinile legate. Un’ s-o lase copiii ? Copiii, ca copii mărunți, se adunaseră împrejurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țîțele ei slabe. Se suci românul, se învîrti, dar n-avu cu cine tâia porcul. Nevoia îl făcu să se gândească la vecin, un vecin ciudat de tot. Bătrân, singur cuc, uscat, ducând o viață de pravoslavnic, de pusnic, de sfînt în toată legea, bombănînd toată ziulica Viața Sfinților părinți . Și de, bietul creștin adeseori se gîndise: „Într-una, într-una, cruci peste cruci ; cine face într-una cruci ca crucea se usucăâ€�. Dar, neavînd încotro, chemă pe bătrînul pravoslavnic ca ... George Coşbuc - Fatma Fatma de George Coșbuc În faptul dimineții, prin parc, îngândurată, Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad Iar tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept, și ea le prinde mănunchi în alba-i mână. Zâmbind s-așază fata aproape de fântână Pe-o lespede de marmor, prvind cu gândul dus La gura de balaur ce-azvârle apa-n sus. Tiptil atunci, din umbra tufișului răsare Nin-Musa, rob din Yemen. El iese din cărare, S-apropie de fată, o prinde pe furiș, S-apleacă, o sărută și piere prin tufiș. Fatma răsare-n țipet, de spaimă-ngălbenită. El are fes ca-n Yemen și haina zdrențuită! Și grabnic eunucii se-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin, și-l prind. Fatma plângând se duce la tată-său și-i spune: Voi pune servitorii să-l bată! Și voi pune Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat! Mișelul! Și Ben-Omar izbește cu piciorul Și dă un semn. În lanțuri legat, cutezătorul Nin-Musa intră palid, cu ochii ... George Topîrceanu - Balada unui greier mic George Topîrceanu - Balada unui greier mic Balada unui greier mic de George Topârceanu Peste dealuri zgribulite, Peste țarini zdrențuite, A venit așa, deodată, Toamna cea întunecată. Lungă, slabă și zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumafai, - Când se scutură de ciudă, Împrejurul ei departe Risipește-n evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai... Și cum vine de la munte, Blestemând Și lăcrimând, Toți ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni, Iar măceșii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni... Doar pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș, Negru, mic, muiat în tuș Și pe-aripi pudrat cu brumă: - Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam și eu s-adun O grăunță cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fi'ndcă nu-mi dă niciodată, Și-apoi umple lumea toată Că m-am dus și i-am cerut... Dar de-acuș, Zise el cu glas sfârșit Ridicând un picioruș, Dar de-acuș s-a isprăvit... Cri-cri-cri, Toamnă gri, Tare-s mic și Marius Marian Șolea - Cântec de amurgire Marius Marian Şolea - Cântec de amurgire Cântec de amurgire de Marius Marian Șolea Din volumul de poezii „Pașii de sub simțâ€�, Editura A 92, Iași, 1997. Între ruine, zeii se întorc să plîngă sub marile porți prin care intrase odată și lumea și-n oameni se-ntorc... nu îi mai alung, ci mă duc împreună cu ei, iar zeii îmi spun că tot aici, între oameni, s-au întors ca să moară... nu îi ajut, nici nu-i conving că exist, nu le cînt pietrele, nu-i las să răspundă întrebărilor mele. le spun să moară încet, încît să nu se afle și, surprinzător, mă ascultă. în urma lor o rochie zdrențuită alunecă de pe coapsele Mihai Eminescu - La arme La arme de Ștefan Octavian Iosif Veniți, viteji apărători ai țării! Veniți, căci sfânta zi a răsărit: E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit! Veniți din toate unghiurile zării, Să cucerim ce-avem de cucerit! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Ce credeți voi, noroade nesătule, Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus! N-am înfruntat noi năvăliri destule Din miazănoapte, răsărit și-apus! Adună-ți, rege, oștile și du-le La biruință-așa cum le-ai mai dus! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt toți copiii ei s-alerge, Să-l apere, să moară pentru el! Cu-al nostru sânge-am scris al nostru nume În cartea gloriosului trecut: Și mulți dușmani ar vrea să ne sugrume, Dar până când mai stau Carpații scut Acel ce ne va șterge de pe lume Să știe toți că încă ... Mihail Săulescu - Întuneric Întuneric de Mihail Săulescu Informații despre această ediție Cât de 'ntuneric este în serile de toamnă Și străzile sunt triste, tăcute și pustii, Iar fiecare clipă în suflet își înseamnă Cărarea unei grele și vagi melancolii... Un vis țesut în vară se stinge 'n toamna tristă Și inima-i bolnavă și sufletul e gol... Departe, zdrențuită, se flutură-o batistă, Cum trece singuratec, neliniștit, un stol... Și ție ți se pare că pleacă dela tine Aceste călătoare spre alte zări mereu, Spre alte țări, cu soare, spre vară, spre mai bine, - Și toamna asta tristă te-apasă tot mai greu... Și ție ți se pare că duc cu ele vară, Că duc cu ele visul, că duc cu ele tot, Aceste călătoare tăcute ce se luară Cu dorul lor de ducă, și-a se opri nu pot... Și ție ți se pare că n'o să mai revie Nici stolul care trece, nici vara ce-a trecut, Nici visul care nu e — și 'n camera pustie Rămâi cu gându-aiurea, rămâi mereu tăcut... De te deșteaptă-o clipă un pas pela fereastră, Ridici cu teamă capul, te uiți și nici nu ... Traian Demetrescu - La morgă La morgă de Traian Demetrescu Gardiștii au găsit-o moartă Pe stradă, vînătă de frig, Și către Morga au pornit-o,- Fără coșciug și fără drig. Era o biată rătăcită, Prostituindu-se pe bani, Cu tinerețea zdrențuită Abia la opt-spre-zece ani! Iubitul ei, — poetul palid, — Un visător frumos și trist,— O-nțelegea și o iertase, Precum pe Magdalena, Krist! Și pe cînd ea la Morga zace Sub fereastraie și scalpele, — El o așteaptă în mansardă, Și-o caută mereu prin Mihai Eminescu - Împărat și proletar Mihai Eminescu - Împărat şi proletar Împărat și proletar de Mihai Eminescu Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domnește pe deplin. Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Unii plini de plăcere petrec a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd. În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeață, Vara petreceri, Alpii cu frunțile de gheață - Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânșii - ea nu există. Însă V-o predică, căci trebuie să fie brațe tari, A statelor greoaie cară trebuie-mpinse Și trebuiesc ... Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Poeziile lui Octavian Goga de Titu Maiorescu 1906 Poeziile d-lui Octavian Goga au avut darul să deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum „evenimentul literar" al anului din urmă. Efectul produs asupra marelui număr de cetitori credem că provine mai întîi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul „patriotic" al multora din versurile sale. In adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tînărul poet sunt izvorîte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit, din viața românilor transilvăneni în faza ei de astăzi, caracterizată prin lupta împotriva tendințelor de asuprire etnică predomnitoare în statul lor. Ce e drept, patriotismul, ca element de acțiune politică, nu este materie de artă, orcîte abateri s-au comis și se mai comit în contra unei regule așa de simple. Mai ales cei ce n-au destul talent literar caută ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZDRENȚUITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru ZDRENȚUIT. HĂRTĂNÍT , - Ă , hărtăniți , - te , adj . 1. Care este făcut bucăți ; ferfenițit ^2 , sfâșiat , zdrențuit . 2. ( Rar ) Îmbrăcat în haine zdrențăroase ; BOÁRFĂ , boarfe , s . f . ( Fam . ) Îmbrăcăminte veche , uzată , ... DESTRĂMÁ , destrám , vb . I . 1. Refl . ( Despre țesături sau obiecte țesute ) A se zdrențui prin desfacerea neregulată și ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare ; a se rupe . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A desface ... DESTRĂMÁT , - Ă , destrămați , - te , adj . 1. Cu fire desfăcute ; rărit , zdrențuit . 2. Fig . Răsfirat , împrăștiat . 3. ( Rar ) Distrus , nimicit . 4. ( Înv . ) Dezordonat , dezmățat , ... FERFENIȚÍ , ferfenițesc , vb . IV . Refl . și tranz . ( Pop . și fam . ) A ( se ) zdrențui FERFENIȚÍT^1 s . n . ( Pop . și fam . ) Faptul de a ( se ) ferfeniți ; ferfenițire . - V. ferfeniți . FERFENIȚÍT^2 , - Ă , ferfenițiți , - te , adj . ( Pop . și fam . ) Sfâșiat în bucăți , zdrențuit ; ferfenițos . - V. FLENDURÍT , - Ă , flenduriți , - te , adj . ( Fam . ; despre îmbrăcăminte ) Zdrențuit . - Fleandură + suf . - ... vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) face bucăți ; a ( se ) ferfeniți , a ( se ) sfâșia , a ( se ) zdrențui HÁNȚĂ , hanțe , s . f . ( Reg . ) 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat , zdrențuit , de proastă calitate . 2. Fig . Gură ( care vorbește mult și fără ... Refl ( Despre îmbrăcăminte , cărți etc . ) A se învechi și a se rupe ; a se uza ; a se zdrențui JERPELÍT , - Ă , jerpeliți , - te , adj . ( Despre îmbrăcăminte , cărți etc . ) Învechit și rupt ^2 , uzat ; degradat , zdrențuit , jigărit . V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||