Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INTELECTUALISM, SUFLET, VOLITIV, VOLUNTARISM ... Mai multe din DEX...

VOLIȚIONAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VOLIȚIONÁL, -Ă, voliționali, -e, adj. Care se referă la voință, care este determinat de voință; volitiv. [Pr.: -ți-o-] - Din fr. volitionnel.

Sursa : DEX '98

 

VOLIȚIONÁL adj. v. volitiv.

Sursa : sinonime

 

voliționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. voliţionáli; f. sg. voliționálă, pl. voliționále

Sursa : ortografic

 

VOLIȚIONÁL \~ă (\~i, \~e) Care ține de voință; determinat de voință; volitiv. Act \~. /volitionnel

Sursa : NODEX

 

VOLIȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la voință; determinat de voință; volitiv. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. volitionnel].

Sursa : neologisme

 

VOLIȚIONÁL, -Ă adj. referitor la voință; determinat de voință; volitiv. (< fr. volitionnel)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VOLIȚIONAL

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru VOLIȚIONAL.

INTELECTUALISM

INTELECTUALÍSM s . n . 1. Concepție potrivit căreia intelectul ( rațiunea ) este capabil ( ă ) de a înțelege lumea . 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective și voliționale se reduc la cele intelectuale . 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoaștere , considerând că înțelegerea binelui implică săvârșirea lui . [ Pr . : - tu -

 

SUFLET

SÚFLET , suflete , s . n . 1. Totalitatea proceselor afective , intelectuale și voliționale ale omului ; psihic . 2. Factor , element esențial al unui lucru , al unei acțiuni etc . 3. ( În filozofia idealistă și în concepția religioasă ) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică . 4. Viață . A avea șapte suflete 5. Persoană , ins , om ; p . gener . orice ființă . 6. ( Pop . ) Suflare , suflu , respirație . Pe nări el scoate suflet puternic . 7. ( În sintagme și expr . ) Copil ( rar fiu ) de suflet = copil adoptiv . A lua de suflet = a adopta un copil . A da de suflet = a - și ceda copilul unei persoane care îl

 

VOLITIV

... VOLITÍV , - Ă , volitivi , - e , adj . Volițional

 

VOLUNTARISM

VOLUNTARÍSM s . n . 1. Concepție filozofică potrivit căreia existența se întemeiază pe anumite tendințe iraționale ale voinței umane sau pe o voință cosmică oarbă . 2. Concepție sociologică care neagă existența legilor obiective ale naturii și necesitatea lor în societate și atribuie voinței ( individuale sau colective ) o importanță primordială , hotărâtoare . 3. Concepție psihologică care atribuie proceselor voliționale rolul hotărâtor în viața