|
|
||
Vezi și:ADONIC,
ANAPEST,
HEXAMETRU,
ICTUS,
LOGAEDIC,
PENTAMETRU,
PROZĂ,
PROZODIE,
SPONDAIC,
SPONDEU,
STIHUIRE
... Mai multe din DEX...
VERSIFICAȚIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VERSIFICÁȚIE, versificații, s.f. (Mod de) dispunere a versurilor potrivit anumitor reguli prozodice, dintre care cele mai importante sunt cele ale rimei, ritmului și ale grupării strofice; artă de a face versuri; p. ext. poezie. - Din fr. versification.Sursa : DEX '98 VERSIFICÁȚIE s. (LIT.) 1. versificare, (înv.) stihuire, versuire. (O \~ perfectă.) 2. v. prozodie.Sursa : sinonime versificáție s. f. (sil. -ți-e), art. versificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. versificáției; pl. versificáții, art. versificáțiile (sil. -ți-i-)Sursa : ortografic VERSIFICÁȚI//E \~i f. Arta și tehnica de a scrie versuri. [G.-D. versificației] /<lat. versificatio, \~onis, fr. versificationSursa : NODEX VERSIFICÁȚIE s.f. Arta de a scrie versuri. ** (P. ext.) Poezie. [Gen. -iei, var. versificaţiune s.f. / cf. fr. versification].Sursa : neologisme VERSIFICÁȚIE s. f. arta de a scrie versuri. * (p. ext.) poezie. (< fr. versification)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VERSIFICAȚIERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru VERSIFICAȚIE. Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930. Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori... În fața vieții literare, dl I. a avut totdeauna o cumințenie de biolog. De aceea tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărui nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine că dânsul... Procedarea dlui I. este rezultatul ultim la care tinde orice nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe care-l anunțăm. Înconjurate de atâtea exemple, ideile discutate în Creație și analiză se valorifică intens. Este în spiritul domnului I. o minunată combinare de ... George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece George Topîrceanu - Şt. O. Iosif: Patriarhale şi cântece Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece de George Topîrceanu Despre Iosif s-a spus la început că face parte din școala lui Coșbuc . Și de atunci așa a rămas. El a fost definitiv categorisit în conștiința publicului, după critica grăbită de atunci, sub această etichetă sumară și precisă. Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu vulpea fiindcă amândoi au coadă lungă. În afară de valoarea lor prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv. Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a ... Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ... Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir ... au desăvârșit atât de bine; dlor prin aceasta au dovedit că versurile albe sunt foarte plăcute la citire când sunt bine lucrate (acest soi de versificație a fost de neapărată trebuință la traducerea Satirelor, spre a nu se depărta de compunere), și că limba românească este o ... Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ... Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ... Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi Mihail Kogălniceanu - Viaţa lui A. Hrisoverghi Viața lui A. Hrisoverghi de Mihail Kogălniceanu Alexandru Hrisoverghi ca și Andrei ChĂ©nier, modelul său, murind nu lăsase decât un nume făgăduit slavei: în viață, talentul său nu fusese cunoscut decât prin o singură odă: Ruinele cetății Neamțul . Puțini prieteni știau că poetul mai avea și alte compuneri; dar, nefiind date la lumină, ele rămăseseră străine la cea mai mare parte a publicului. După moartea lui, familia sa, încurcată în proțesuri, nu putu să se îndeletnicească cu tipărirea scrierilor rămase; de-abia acum șase ani după ce l-am pierdut, frate-său cel mai mic, dl Manolachi Hrisoverghi, a găsit vreme să împlinească dorința obștească prin publicarea acestei ediții, care cuprinde toate operele poetului, atât cele originale cât și cele traduse. Recunoștința tuturor iubitorilor de poezie națională îi este dinainte câșigată. Această colecție este mică. Puține bucăți pot găsi har înaintea unei aspre critici; dar trebuie gândit cât de scurtă a fost și viața autorului și cât de puțin împrejurările, nenorocirile și durerile l-au lăsat slobod, pentru ca să poată cultiva poezia, pe care el o iubea atâta! Spre ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERSIFICAȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru VERSIFICAȚIE. ADÓNIC , adonice , adj . Vers adonic ( În sintagma ) = vers format dintr - un dactil și un spondeu sau un troheu , folosit în versificația greacă și ANAPÉST , anapești , s . m . ( În versificația greco - latină ) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă ; ( în metrica modernă ) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una HEXAMÉTRU , hexametri , s . m . ( În versificația latină și elenă ) Vers dactilic de șase picioare , în care dactilul ocupă locul al cincilea , folosit în compoziții epice , în special în epopei , legende eroice , satire și scrisori . [ Var . : examétru s . ÍCTUS , ictusuri , s . n . 1. Intensificare a pronunțării în versificația antică , care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice . 2. ( Muz . ) Note puternic accentuate care se găsesc în primele măsuri . 3. ( Med . ) Stare patologică , manifestată brusc și intens , însoțită de cădere ; ... LOGAÉDIC , - Ă , logaedici , - ce , adj . ( Despre un sistem de versificație PENTAMÉTRU , pentametri , s . m . ( În versificația greacă și latină ) Vers de cinci picioare , alcătuit din două emistihuri egale ( doi dactili si o silabă ... PRÓZĂ , proze , ( rar , 2 ) s . f . 1. Mod de exprimare care nu este supus regulilor de versificație ; compunere literară care folosește acest mod de exprimare . 2. Totalitatea operelor în proză ( 1 ) ale unui scriitor , ale unui popor etc . 3. Fig . Lucruri comune ... PROZODÍE s . f . 1. Parte a poeticii care studiază versificația și normele ei sub raportul structurii versurilor , al numărului accentelor sau lungimii silabelor versurilor . 2. ( Înv . ) SPONDÁIC , spondaice , adj . Vers spondaic ( În versificația greco - latină ; în sintagma ) = hexametru în care al cincilea picior este format dintr - un spondeu . [ Pr . : - da - SPONDÉU , spondei , s . m . ( În versificația greco - latină ) Picior de vers compus din două silabe lungi . [ Pl . și ( n . ) ... STIHUÍRE , stihuiri , s . f . ( Rar ) Faptul de a stihui ; versificație |
||