Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul VERGA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: VERGĂ

  Vezi și:DEZVERGA, ÎNVERGA, PESTELCĂ, ZBURĂTOR ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VERGA: VERGĂ.

 

VERGA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VÉRGĂ, vergi, s.f. Bară (de lemn sau de metal) așezată perpendicular pe catargul unei corăbii, folosită la susținerea unor vele. - Din fr. vergue, it. verga.

Sursa : DEX '98

 

vérgă (nav.) s. f., g.-d. art. vérgii; pl. vergi

Sursa : ortografic

 

VÉR//GĂ \~gi f. mar. Stinghie care fixează pânzele unei corăbii. /vergue

Sursa : NODEX

 

VÉRGĂ s.f. (Mar.) Bară așezată perpendicular pe catarg pentru susținerea pânzelor. [Pl. -gi, -ge. / < it. verga, cf. fr. vergue].

Sursa : neologisme

 

VÉRGĂ s. f. (mar.) bară fixată perpendicular pe catarg pentru susținerea velelor. (< fr. vergue, it. verga)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERGA

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru VERGA.

DEZVERGA

... DEZVERGÁ , dezvérg , vb . I . Tranz . ( Mar . ) 1. A desprinde o velă de pe vergă sau de pe strai ^2 . 2. A cobori vergile . - De la vergă

 

ÎNVERGA

... ÎNVERGÁ , învérg , vb . I . Tranz . ( Mar . ) A fixa pânza pe o vergă

 

PESTELCĂ

PESTÉLCĂ , pestelci , s . f . 1. ( Pop . ) Șort de pânză sau de postav pe care - l poartă femeile peste rochie și care , uneori , se poartă și de către bărbați ; spec . fota dinainte ; p . gener . fotă . 2. Bucată de pânză triunghiulară prinsă cu o latură de verga unei corăbii , care servește la păstrarea la adăpost a burții velei , când aceasta este

 

ZBURĂTOR

ZBURĂTÓR , - OÁRE , zburători , - oare , adj . , s . m . , s . f . I. Adj . 1. Care zboară ; care poate să zboare . 2. Care plutește în aer ( purtat de vânt ) . II. S . m . 1. Aviator . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile ; ( în literatura romantică ) personificarea dorului de bărbatul iubit întruchiparea idealizată a iubitului . 3. Numele uneia dintre pânzele catargului ; verga care susține această pânză . III. S . f . 1. Pasăre ; animal ( care zboară ) . 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu florile roșii - purpurii , cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși , folosită în medicina populară ( Epitobium angustifolium ) . - Zbura + suf . -