|
|
||
|
Cuvântul VAGABONDĂ nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: VAGABOND,VAGABONDA Vezi și:VAGABOND, VAGABONDA, VAGABONDARE, CIOFLINGAR, CUTREIERA, DERBEDEU, DROMOMANIE, ECARISAJ, HAIMANA, HINGHER, LELA ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului VAGABONDĂ: VAGABONDA, VAGABONDA.
VAGABONDĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VAGABÓND, -Ă, vagabonzi, -de, adj., s.m. și f. (Om sau animal) care rătăcește fără rost pe drumuri, care hoinărește fără țintă; (om) fără ocupație stabilă, fără domiciliu fix. ** (Om) de nimic, fără căpătâi. - Din fr. vagabond, lat. vagabundus. Cf. it. %vagabondo%.Sursa : DEX '98 VAGABÓND adj., s. 1. adj., s. hoinar. 2. s. v. derbedeu.Sursa : sinonime vagabónd adj. m., s. m., pl. vagabónzi; f. sg. vagabóndă, pl. vagabóndeSursa : ortografic VAGABÓND, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care rătăcește fără rost; (cel) care nu are domiciliu, loc stabil de așezare, meserie precisă, existență stabilă. ** (Fig.) Nestatornic, inconstant. ** (Om) de nimic, fără căpătâi. [< fr. vagabond, it. vagabondo < lat. vagabondus < vagari - a rătăci].Sursa : neologisme vagabónd adj.m., s.m., pl. vagabónzi; adj.f., s.f. vagaboándă, pl. vagaboándeSursa : DOOM 2 VAGABÓND, -Ă adj., s. m. f. (om, animal) care rătăcește fără rost; (cel) care nu are domiciliu, ocupație, existență stabilă. * (fig.) nestatornic. inconstant. * (om) de nimic, fără căpătâi. (< fr. vagabond, lat. vagabundus)Sursa : neoficial VAGABONDÁ, vagabondez, vb. I. Intranz. A trăi ca un vagabond, a umbla fără țintă, fără rost, dintr-un loc în altul. - Din fr. vagabonder.Sursa : DEX '98 VAGABONDÁ vb. 1. v. hoinări. 2. a hoinări, a pribegi, a rătăci, (prin Mold.) a bădădăi, a horhăi. (\~ din loc în loc.) 3. a colinda, a cu-treiera, a hoinări, a peregrina, a rătăci, a umbla, (livr.) a flana. (Pe unde n-a \~?)Sursa : sinonime vagabondá vb., ind. prez. 1 sg. vagabondéz, 3 sg. și pl. vagabondeázăSursa : ortografic VAGABONDÁ vb. I. intr. A rătăci fără țintă ca (un) vagabond; a trăi ca (un) vagabond. [< fr. vagabonder].Sursa : neologisme VAGABONDÁ vb. intr. 1. a rătăci fără țintă, a trăi ca (un) vagabond. 2. (fig.; despre gânduri, imaginație) a trece, fără încetare, de la un lucru la altul. (< fr. vagabonder)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VAGABONDĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru VAGABONDĂ. Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ... Ștefan Octavian Iosif - Artiști Ştefan Octavian Iosif - Artişti Artiști de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Trei vagabonzi la poartă-mi vin ; Artiști — o mică trupă : Copiii după ei se țin, Și cîinii dau să-i rupă... Sunt doi micuți, e mama lor ; Ea, cu flașneta-n spate. E-o zi de toamnă, pic de nor, Dar cât de triste-s toate ! Cu ochii duși, ca în extaz, Ea cîntă, și ei joacă. Îi cade părul pe obraz Și praful o îneacă. Ei joacă, sar și se-nvîrtesc, Împiedicați în zdrențe ; Răsuflă greu cînd se opresc Și fac la reverențe. Întinde piciul istovit O pălărie spartă : Comèdia s-a isprăvit, De-acu — la altă poartă... Pe urma celor ce s-au dus Vîrtej de frunze-aleargă... Că mulți mai poartă Cel-de-sus Pe lumea asta Alexandru Macedonski - Formele ... eu, poet prin suflet, înșirând aici aceste, Fără ca să cuget, poate, jertfesc formelor funeste, Și umblând pe-a lui orbită, globul nostru vagabond Alexandru Macedonski - Mai Mai de Alexandru Macedonski Mai! Mai! și aurora cu lacrimi de topaze, Mai: albele calicii de crini, dulci flori de-amor, Și vocile de frunze, și raze, și extaze, Ș-a traiului uitare, un chin de care mor. Mai: barca ce se duce pe undele tăcute, Și clarul dimineții, și veseli lopătari, Și luni ce sparg văzduhul pe-azururi renăscute, Și bălți de-argint, și trestii, și candizi nenufari. Ș-oriunde, o natură tot tânără, tot blondă, Și-n cer, pe car de flăcări, Apollon, crud și blând, Lucind într-o părere de cursă vagabondă, Jucându-și caii de-aur și-n inimi ... țărmul cu răchite Răsare goală până-n brâu, Cu sânuri albe și-mpietrite, Naiada limpedelui râu. Și pe când vântul o sărută Cu șiretlic de vagabond Cincinat Pavelescu - Eternul dialog ... de Cincinat Pavelescu EL și EA Ochii mei au strălucirea Melancolicelor astre... Nu-mi plac florile albastre! Părul meu cel negru-n care Bate vântul vagabond... Mie-mi place părul blond! Gura mea, floare de sânge, Este visul unei muze... Unde-s palidele buze? Vei găsi în al meu suflet Castitatea ... Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 1) ... am venit. Era vară! Liliacul înflorit Și cu rozele semețe Risipeau printre alei Un fior de tinerețe. Iar în părul tău cel blond Caldul soare vagabond, Raza vrând să-și poleiască, S-a-ncurcat în adevăr, Și-n zadar vrea să ghicească În al buclelor tezaur, Care-i raza ... Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns După reprezentarea lui CamoĂ«ns de Dimitrie Anghel Publicată în Rampa , I, 15. 3 nov. 1911, p. 1. Am fost dăunăzi la teatru și l-am văzut pe maestrul Nottara jucînd moartea lui CamoĂ«ns ; și am rămas surprins cît de puțin poate să impresioneze sfîrșitul tragic al unui geniu, cînd oficialitatea și reclama nu se amestecă. Decoruri triste și fumurii, inexistente aproape, o mohorîtă cameră de ospiciu cu lumină bolnavă, un pat sărac și cîteva manuscrise. Nimic din feeria și iluzia scenei, nici o intrigă și nici un amor și, ce e mai paradoxal încă, nici o femeie. Amurgul unei vieți nimbate de glorie și zorii unui talent care-și simte chemarea și se pregătește pentru jertfă, opoziția spiritului practic care agonisește pentru anii albi și dezinteresarea visătorului care-și risipește preaplinul sufletului fără să se gîndească la hodină și răsplată, aceasta e în puține cuvinte piesa lui Halm. Pe canavaua aceasta simplă, cuvintele vin să se înșire și să horboteze în imagini poema unei agonii. Alb de mulții ani ce-i poartă și gîrbov de viața vagabondă și aventuroasă ce-a dus-o, cu tremurătoare și pale ... Dimitrie Anghel - Oscar Wilde Oscar Wilde de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 3 [20], 24 oct. 1910. p. 33—35. Gîndesc la soarta scriitorilor noștri, ce tristă și sarbădă este pe lîngă aceea a scriitorilor din țări străine. Unde-i vremea cînd vechii trubaduri străbăteau lumea, ducînd cuvintele înaripate și sonore din oraș în oraș, din castel în castel ? Unde sunt serbările acele fastuoase, în care se dădea lupta pentru frumos, unde mai sunt jutele și turnois -urile de aezi inspirați care veneau să se măsoare în puterea cîntecului, unde mai e melancolicul Wolfram să-și suspine, înstrunindu-și harfa, romanța la stea, ori impetuosul Tannhäuser să preamărească voluptatea amorului... S-a perdut obiceiul serbărilor de mult. În vastele săli goale în care locuiesc baronii ori prinții noștri, nu se obișnuiesc serbări, pe înaltul scărilor de marmoră nu mai stă cel ce ținea în mîna lui ridicată șoimul pe care magnați și seniori se întreceau să-l ieie, ca un semn că-și iau asupră-și toate cheltuielile serbărilor. Viața noastră e mizeră și cenușie, izvoarele de inspirație nu le putem lua decît din cărți, ochii noștri nu se pot înveseli de fastul ... Gheorghe Asachi - Amorul fugar ... Gheorghe Asachi - Amorul fugar Amorul fugar de Gheorghe Asachi Cecrcând Vinerea odată pe Amorul fugător, Zicea: Dacă oarecine întâlni-va pe Amor, Vagabond acel e fiu-mi, care umblă-n rătăcire, Al meu este mic fugarul; cine-mi dă de dânsul știre, Va lua o sărutare de la ... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F ... ți ce suspină, Tu îmi pari a fi un înger ce se plânge pe-o ruină. Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și tu prin lume... ca un basmu de proroc! Ești săracă dar bogată, ești mâhnită dar senină! Ce să plângi? De ce să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VAGABONDĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru VAGABONDĂ. VAGABÓND , - Ă , vagabonzi , - de , adj . , s . m . și f . ( Om sau animal ) care rătăcește fără rost pe drumuri , care hoinărește fără țintă ; ( om ) fără ocupație stabilă , fără domiciliu ... VAGABONDÁ , vagabondez , vb . I . Intranz . A trăi ca un vagabond VAGABONDÁRE , vagabondări , s . f . Acțiunea de a vagabonda ; vagabondaj . - V. ... CIOFLINGÁR , cioflingari , s . m . ( Pop . și fam . ) Om de nimic , secătură , vagabond CUTREIERÁ , cutréier , vb . I . 1. Tranz . A străbate , a colinda ( în lung și în lat ) , a umbla ( din loc în loc ) ; p . ext . a hoinări , a vagabonda . 2. Refl . ( Neobișnuit ) A se perinda . [ Pr . : - tre - ie - . - Var . : ( reg . ) cutrierá vb . ... DERBEDÉU , derbedei , s . m . Om fără căpătâi , om de nimic ; pierde - vară , vagabond DROMOMANÍE , dromomanii , s . f . ( Med . ) Simptom la unii bolnavi psihici manifestat printr - un impuls irezistibil de a vagabonda ; manie ECARISÁJ s . n . 1. Operație de tratare și de prelucrare a cadavrelor de animale și a resturilor de la abatoare în vederea transformării lor în produse furajere sau industriale ( făină de oase , de sânge , clei etc . ) 2. Acțiune de stârpire a câinilor ... HAIMANÁ , haimanale , s . f . Om de nimic , fără căpătâi , derbedeu , vagabond HINGHÉR , hingheri , s . m . Persoană , în slujba serviciului de ecarisaj , care se ocupă cu prinderea câinilor vagabonzi ; hoher ( 1 ) . [ Var . : ( înv . ) henghér s . LÉLA adv . A umbla lela ( Pop . ; în expr . ) = a hoinări , a vagabonda , a bate Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||