|
|
||
|
Cuvântul TURMA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: TURMĂ Vezi și:CÂRLĂNAR, FAUN, GREGAR, GREGARISM, ORTOMAN, PĂȘUNA, PĂSTORI, RĂZNI, TRANSHUMANȚĂ, TURMĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TURMA: TURMĂ.
TURMA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÚRMĂ, turme, s.f. 1. Grup (mai mare) de oi sau, p. ext., de alte animale domestice sau sălbatice, care trăiesc împreună. 2. (Depr.) Mulțime, grup (mare) de oameni (în dezordine). 3. (În limbajul bisericesc) Mulțimea credincioșilor. - Lat. turma.Sursa : DEX '98 TÚRMĂ s. v. cireadă.Sursa : sinonime túrmă s. f., g.-d. art. túrmei; pl. túrmeSursa : ortografic TÚRM//Ă \~e f. 1) Mulțime de indivizi din aceeași specie, care umblă împreună; cârd. 2) fam. depr. Grup mare, neorganizat de oameni (docili sau înrăiți, agresivi). 3) bis. Totalitate a credincioşilor. /<lat. turmaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TURMARezultatele 1 - 10 din aproximativ 261 pentru TURMA. Alecu Donici - Turma și câinele ... Alecu Donici - Turma şi câinele Turma și câinele de Alecu Donici Am să vă spun de-o turmă și cele întâmplate La stână; dar întâi vreau să vă amintesc Că binele și răul, prin lupte ne-ncetate, O lume cârmuiesc. Că element, om ... o natură. Oaia, precum o știți, E blândă-ascultătoare, Iar capra-i șugubeață, și nu vă îndoiți Că-i și cam săritoare. Deci la o turmă bună, unde era oi mii Și capre două, trii, S-au auzit odată O ceartă prea ciudată, Căci oile ziceau Cam astfel între ele, Zbierând ... bine Să aveți voi turma voastră și singure să fiți? — Nu — zise lor dulăul — voi, oilor, nu știți Că lupul totdeauna din turmă dijmuiește Și turma fără capre mai greu o risipește? Iar unde-s frunte ele, eu încă am un dar: Păzindu-vă din urmă, nu latru ... ... ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat nimic, chir lupul, ce e-al oilor fior, După instinctul ce ... Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile ... în râuri, Răsărite din pustiuri, Și veneau adunături, Răsărite din păduri, Mai călări și mai pe jos, Tot veneau în nour gros, Veneau roiuri, veneau turmă Și lăsau pustiu-n urmă, Veneau turmă, veneau vale Și surpau cetăți în cale; Geaba omul meu da piept, L-împingeau tot înderept. I-au înfrânt oștirile, I-au răpit măririle, Pustiit ... Grigore Alexandrescu - Mielul murind ... miel — De-mi va face-ntrebare Despre a turmei stare? Tu știi bine că el Iubea mult să vorbească De dulăii din turmă și de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o ... Vasile Alecsandri - Bogatul și săracul Vasile Alecsandri - Bogatul şi săracul Frunzuliță de dudău, La umbră, la făgădău Beau săracul și bogatul. [1] Beau stăpânul și argatul. Iar bogatul se mândrea Și-n glas mare poruncea: "Măi crâșmar, Măi făgădar! Adă-mi mie vin de-un ban Ca să beau cu ist sărman." Iar săracul că râdea Și din gură poruncea: "Măi crâșmar, Măi făgădar! Adă-mi mie vin de-un zlot [2] Să-l beau cu bogatul tot! ,,Măi sărace, sărăcilă, De ce vrei să-mi faci în silă? Nu-ți pune punga cu mine, Că n-ai cămașă pe tine, Nici nu ai turme de oi, Nici coșar cu păpușoi, Nici car mare-n patru boi Ca să poți cinsti cu noi." [3] ,,Mai bogate, bogățele! Dacă ai averi de-acele, Nu-mi scoate ochii cu ele. Că averile de frunte Sunt ca un izvor de munte, Astăzi curge și îneacă Și mâini scade s-apoi seacă! De ai turme mari de oi, Ai și turme de nevoi, Că pe unde-s turme blânzi Sunt și lupi mereu flămânzi." ,,Măi sărace, sărăcilă! Face-mi-aș de tine milă De n-ai fi tu om pizmaș Și la inimă vrăjmaș." ,,Măi bogate, bogățele! Nu ... Ioan Slavici - Scormon Scormon de Ioan Slavici Informații despre această ediție I Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură; acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce înapoi. Vârtelnița se mișcă alene, scârțâind îndelungat, și lasă firul a se dezveli. Din când în când, scârțâitura încetează și firul nu mai curge. Sanda fuge la vârtelniță, descurcă firele și iarăși părândă parii. Așa se urzește pânza. Și gardul e cel mai bun urzitor: pari bătuți unul lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de nuiele. Lângă gard locul e neted; dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește până în vârful parilor, încât firul Sandei se ascunde în verdeața frunzelor ori scutură albine ... Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele Antim Ivireanul - Scara aceştii cărticele Scara aceștii cărticele de Antim Ivireanul Învățătura besericească la cĂ©le mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților, acum într-aceasta chip tipărită în sfânta Mitropolie în Târgoviște, la anul de la Hristos 1710. Să să dea în dar preoților. Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungrovlahiei, preacinstit și exarh Plaiurilor. CucĂ©rnicilor preoți carii vă aflați în eparhia smereniei noastre, tuturor de obște, de la atotputĂ©rnicul Dumnezeu, vă rugăm milă, pace, sănătate, viiață curată și spăsenie sufletească, iară dela smereniia noastră molitvă, blagoslovenie și ertăciune. La aciastă stepănă înaltă a / arhieriei, întru carea au vrut dumnezeescul dar să ne sue, grija cea mai mare și mai aleasă ce avem, nu iaste alta fără numai chivernisirea besĂ©ricii și spăseniia sufletelor oilor noastre celor cuvântătoare, pentru carele avem datorie să priveghem zioa și noaptea, că avem să dăm seama, după cum zice Pavel apostolul; și după asemănarea începătoriului păstorilor Iisus Hristos, carele ș-au pus sufletul pentru noi să ne dăm și noi viiața pentru paza turmei noastre. Însă aciastă bună chiverniseală nu putem noi înșine să o săvârșim după cum să cade de / nu vom avea dinpreună ... ... bustul De fildeș în vestmânt safir Din piept până-n călcâie, Tu, Sulamito, deal de mir Și munte de tămâie! Șiragul dinților tăi, des, Ca turmă păscătoare De oi nesterpe, care ies Șirag din scăldătoare! C-un turn de marmur oare nu-i Frumosul gât asemeni? Și țâțele-ți sunt ca ... George Topîrceanu - Balada munților ... baciul ca pe gratii Și-i strunește blând cu gura: - Cătinel, feciorii tatii, Ca să n-o pornim de-a dura!... II Astfel, turmă după turmă Pleacă toamna de la stâni, De rămân pustii în urmă Munții singuri și bătrâni. Astăzi ca și-odinioară, Cât s-afundă-n vreme anii, Ei ... Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor ... Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor Lupul prefăcut în păstor de Gheorghe Asachi Un lup foarte ipocrit, Având mare apetit Pe o turmă grăsulie Ce păștea în o câmpie, Socotea că a lui plan Nemerit s-ar fi făcut Dacă-n straie de cioban Vizetă i ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița mugi, și patru copii mărunți începură să strige: — Mi-e foame! — Și mie mi-e foame! — Și mie! — Și mie! Omul vărsă un ștergar cu mălai în copăița femeii. — Scutură ștergarul. — L-am scuturat. — Copaie plină, copaie pe jumătate, copaie pe sfert, și azi să lingi fundul copăii. Opt guri, opt, și cu Plăvița, nouă! Și Plăvița, parc-ar fi înțeles, mugi de după casă, mestecând un cocean uscat, iar copiii începură să plângă. — Că mie mi-e foame! — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TURMARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru TURMA. ... CÂRLĂNÁR , cârlănari , s . m . Cioban care păzește și duce la păscut cârlanii dintr - o turmă FÁUN , fauni , s . m . Zeu al fecundității din mitologia romană ; ( sens curent ) divinitate romană campestră , protectoare a câmpiilor , pădurilor și turmelor , înfățișată ca un bărbat cu coarne și cu picioare de GREGÁR , - Ă , gregari , - e , adj . ( Despre animale ) Care trăiește în grupuri compacte , în turme , cete , ... GREGARÍSM s . n . ( Rar ) Stare a animalelor care trăiesc în turmă ORTOMÁN , - Ă , ortomani , - e , adj . ( Mai ales în poezia pop . ; adesea substantivat ) 1. ( Despre ciobani ) Bogat ( în turme ) . 2. ( Despre haiduci ) Chipeș , viteaz , mândru ; ortomănos . 3. ( Despre cai ) Care aleargă bine ; sprinten , focos . [ Var . : iortomán , - ă , iortománi , - e adj . ] - Et . PĂȘUNÁ , pășunez , vb . I . 1. Intranz . ( Despre vite , oi etc . ; la pers . 3 ) A paște ^1 ( 1 ) . 2. Tranz . ( Despre oameni ) A duce ( animalele erbivore , turmele etc . ) la pășune , a duce să pască , a păzi în timp ce paște ; a paște ^1 ( 2 ) , a PĂSTORÍ , păstoresc , vb . IV . Tranz . 1. ( Despre oameni ) A duce ( animale erbivore , turmele etc . ) la pășune , a duce să pască ; a păzi în timp ce paște ^1 ( 2 ) , a pășuna . 2. Fig . ( Folosit și absol . ) A conduce , a îndruma în spiritul dogmelor ... RĂZNÍ , răznesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ; despre vite ) A se pierde , a se depărta de cârd sau de turmă TRANSHUMÁNȚĂ , transhumanțe , s . f . Migrație periodică a păstorilor și a turmelor ( de oi ) , primăvara de la șes la munte sau de la sud spre nord și toamna de la munte la șes sau de la nord spre sud , în vederea asigurării hranei pentru TÚRMĂ , turme , s . f . 1. Grup ( mai mare ) de oi sau , p . ext . , de alte animale domestice sau sălbatice , care trăiesc împreună . 2. ( Depr . ) Mulțime , grup ( mare ) de oameni ( în dezordine ) . 3. ( În limbajul bisericesc ) Mulțimea |
||