|
|
||
|
Vezi și forma bază: STREȘINI Vezi și:PAGODĂ, PARAZĂPADĂ, STRĂȘINIT, STREȘINI, STREAȘINĂ, ULUC ... Mai multe din DEX...STREȘINIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STREȘINÍT, -Ă, streșiniți, -te, adj. (Rar; despre garduri, porți) Acoperit cu streașină. [Var.: strășinít, -ă adj.] - V. streșini.Sursa : DEX '98 streșinít^1 s.n. (reg.) facerea unei streșini (la garduri sau la porți); acoperirea cu streașină a gardului sau a porții.Sursa : arhaisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STREȘINITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru STREȘINIT. Ștefan Octavian Iosif - Cîntec (Iosif, 4) ... Și pomii toți s-au premenit De sărbătoare. Grădina-i templu plin de zvon, Albina-i psalt, și orice floare — Un sfînt amvon. Sub streșini cuiburile vechi Ascund iar vesele perechi De rîndunele, Și cuiburi nouă se clădesc, Iar eu, furat de-un vis, privesc Zîmbind la ele. O, spune ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... amorez și juca dramă. Era subțire și zvelt, și glasul lui avea un timbru neobișnuit de simpatic. Dar într-o zi, o flacără alergă sub streșini, fumul și scînteile au umplut aerul, decoruri și costume, spezi și pumnale de lemn, chivere și coroane de carton, lemnărie și tencuială, toate au căzut ... ... scărilor, cu mii de aripi bătu zidurile ca și cum s-ar fi înădușit, își încorda puternicii umeri și ridică acoperișul, ieșind afară pe sub streșini, în mii de limbi de foc, ca să caute aer și să respire. Aerul însă, pătrunzînd, răzbi înapoi norii de fum, și șăgalnicul zeu, cu ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui ... la geamuri, tot alți boieri se adună în sălile mari la sfat. Dar geana de foc ca un blăstăm din veac în veac aleargă sub streșini, pînă ce din palatul străvechi n-a mai rămas piatră peste piatră. Și acum, în clădirea sinistră ridicată îndărătul lui, în clădirea aceea ... Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel) ... l-a mînat aiurea spre alte dureri, ca să-l readucă iarăși de-a lungul zilelor și al anilor sub aceleași streșini ca să împrăștie o fărămitură de nădejde cu cîteva slove negre ori cu o vorbă îngăimată în pripă. Suri fusese caii, brun stăpînul, blond vizitiul ... Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină Emil Gârleanu - Cât un fir de neghină Cât un fir de neghină de Emil Gârleanu „Nu trebuie să fii cât un munte de mare ca să poți judeca. Ci de-ai fi cât o neghină, ori cât un fir de colb, dacă ai în căpușorul tău scânteia dumnezeiască ce cuprinde lumea, ți-i de ajuns: știi ce ești, de unde vii și-ncotro trebuie să te îndrepți.â€� Gândirea aceasta i-o spusese gânganiei o furnică. Și spusa muncitoarei îi intrase atunci pe o ureche și-i ieșise pe alta. De-abia văzuse de câteva zile lumina soarelui, pământul, florile! În iarbă i-au părut toate un rai; dar când a întins aripioarele și-a zburat, mirându-se că poate să străbată aerul, când apoi a căzut istovită de oboseală, pe-o frunză, atunci întâiași dată a cunoscut greul. Și spusele furnicii i-au venit în minte... Ce era? O gânganie mică, fără strălucire, rotundă, ca o sămânță. De unde venea? Din iarbă; ținea minte că se trezise sub o rochița-rândunicii . Dar încotro avea să se îndrepte? Ei, asta era greul! S-a coborât de pe frunză ... George Coșbuc - Legenda rândunelei ... George Coşbuc - Legenda rândunelei Legenda rândunelei de George Coșbuc Din zori, de cum s-aprind, Tot cântă rândunica Sub streșini ciripind Era și fată mare Și mândră de-a cătare Și-apoi, pe lângă toate, Și fată de-mpărat. Ușor se duce nume ... ... Nu stau mâinile copilei Fără lucru, tot să prindă, Casa lor toată-i oglindă. La izvor vezi pe Rodica Până-n zori, când pe sub streșini Încă doarme rândunica. Pe izlaz nu-i multă hrana, Dar vezi albă ce-i Joiana! Și-n amurg copila-n tindă Foc în vatră vrea ... George Topîrceanu - Noapte de iarnă (Topîrceanu) ... felinar. Fața lui se lămurește, — Pare-nduioșat acum... Visător și lung privește Casele de peste drum: Poartă mică... pomi în floare... O fereastră luminată... Streșini albe de ninsoare... Toate-i par ca altădată! Și păreri de rău trecute Cad pe inima-i trudită, Ca un stol de păsări mute Pe ... George Topîrceanu - Noapte de toamnă ... George Topîrceanu - Noapte de toamnă Noapte de toamnă de George Topîrceanu Murmur lung de streșini, risipite șoapte Cresc de pretutindeni și se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă ... George Topîrceanu - Singuri Singuri de George Topîrceanu Dormi!... Un val de aer umed am adus cu mine-n casă. Tremurând s-a stins văpaia lumânării de pe masă, Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licărește-n umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaie-n geamuri Și e noapte neagră-afară... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate... Nici o rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Ci-ntunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea ne-o desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cântă tot mai tare... Și m-apropii, ochii negri să-i deschid cu-o Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STREȘINITRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru STREȘINIT. ... sau brahman la unele popoare din Orient , în formă de turn piramidal , compus din mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv și ale căror streșini PARAZĂPÁDĂ , parazăpezi , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Construcție ( dig de pământ , panouri mobile , zid etc . ) sau plantație așezate lângă o cale ferată sau lângă o șosea , pentru a împiedica înzăpezirea acestora . 2. Grilaj metalic montat la marginea streșinii unei clădiri pentru a împiedica căderea zăpezii de pe acoperiș . - Para ^2 - + STRĂȘINÍT , - Ă - Ă adj . v . STREȘINÍ , streșinesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A face streașină ( la garduri , la ... STREÁȘINĂ , streșini ULÚC , uluce , s . n . 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într - un trunchi de copac sau în piatră , din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul . 2. Canal de lemn sau tablă pus de - a lungul streșinii caselor , pentru a aduna și a conduce spre burlane apa de pe acoperișuri . 3. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare o moară ; lăptoc , scoc ( 1 ) . 4. Scobitură , șanț făcut de - a lungul unei piese de lemn , pentru a se putea îmbina cu altă |
||