|
|
||
Vezi și:NESTATORNICIE,
CONSTANȚĂ,
CREDINȚĂ,
FERMITATE,
FIDELITATE,
PERSEVERENȚĂ,
STABILITATE,
TEMEINICIE
... Mai multe din DEX...
STATORNICIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STATORNICÍE s.f. Fermitate, constanță, neclintire (în păreri, în hotărâri etc.). ** Fidelitate, devotament. - Statornic + suf. -ie.Sursa : DEX '98 STATORNICÍE s. 1. v. consecvență. 2. v. fidelitate. 3. v. stăruință. 4. v. hotărâre.Sursa : sinonime STATORNICÍE s. v. durabilitate, rezistență, soliditate, tărie, trăinicie.Sursa : sinonime statornicíe s. f., art. statornicía, g.-d. statornicíi, art. statornicíeiSursa : ortografic STATORNICÍE f. Caracter statornic. [G.-D. statorniciei] /statornic + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STATORNICIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru STATORNICIE. ... a sa iubire, Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la masă Câțiva buni prieteni, cu care vorbind Mă simțeam ferice, la ... Constantin Negruzzi - Șalul negru ... a sa iubire, Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la masă Câțiva buni prieteni, cu care vorbind Mă simțeam ferice, la ... Constantin Stamati - Imnul lăutei românești Constantin Stamati - Imnul lăutei româneşti Imnul lăutei românești de Constantin Stamati O, lăută a Moldovii! tu ai fost de tot uitată În creanga Dumbrăvii Roșii ce românul hăulește, Și care umbrea cu faimă sânta apă a Sucevii, Cruntată în multe rânduri d-a neamicilor sânge... Vântul clătina odată mângâios a tale coarde; Dar curpănul zaluziei, întinzând vițele sale, S-au suit cu sumeție, s-au încâlcit pintre ele... O, lăută românească! cine poate să deștepte După timpuri vechi trecute încântătoriul tău sunet? Sau vei fi cu-ndelungare acolo în frunziș mută? Ori când vei face tu iarăși ca să zâmbească eroul De plânsul și îngrijirea logodnicei părăsite!!! O, lăută a Moldovii! odată în țara noastră Tu țineai hangul tristeții la a domnilor ospețe; Când lăutarul-maestru amesteca al tău sunet Cu al oaspeților cântec, tu consolai cu duință Dragostea misterioasă a româncelor fecioare. Tu celebrai cu putere biruințele faimoase, Tu frăgezeai ca un farmec pe românii cei mai aprigi, Tu umpleai de bărbăție pe cei fricoși în răzbeluri; Iar când tăcea lăutarul, toți se cufundau în gânduri, Căci ca tine cine altul, o, lăută mângâioasă, ... ... cu chip cinstit: Ș-acolea prieteșugul cu amoriul îi unit. Dar vai nouă, maică lume! că pe-a roței tale scări Nu priimești statornicie, ci prefaceri și schimbări... Fost-au mare vreodată și să n-aibă tulburări? Ah! acea prietenie cu curatele plecări, Din ființă liniștită în ființă cu ... Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel) Dimitrie Anghel - Ţiganii (Anghel) Țiganii de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 756, 25 ian. 1911, p. 1. Cînd soarele urca încă nevăzut, departe, după dealuri, rumenind zarea, pe largul șesului întins și galben, cei ce nu cunosc alt coperămînt decît clopotul de azur al cerului își opriră mersul și poposiră pe marginea Elanului secătuit de arșiță. Un scurt moment de repaos, o haltă în infinit, o clipă de înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor. Căruțele au stat, umbrele de cai au fluturat din coame, apoi, liberați de hamurile de frînghii, au prins să pască iarba rară. Un țol negru, întins pe cîțiva pari, a făcut o perdea dinspre partea vîntului. O licărire sfioasă de lumină a tremurat, vîlvătaia unor flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată pe fundul negru al unui ceaun, a fost de ajuns ca să înveselească hoarda. Sclipiri ... Grigore Alexandrescu - Ursul și lupul ... Grigore Alexandrescu - Ursul şi lupul Ursul și lupul de Grigore Alexandrescu Împărăția dobitocească, Ca și a noastră cea omenească, Statornicie vecinică n-are: Toate supuse sînt la schimbare! Din mînă-n mînă sceptrul se plimbă. Cel de ieri mare astăzi e mic; Leu pe urs ... Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc ... la pavilionul grecesc de Ion Heliade Rădulescu Închinată nației grecești Norod războinic, fii ai libertății! A ta credință ș-a ta statornicie Și-nalț-a lor colore pe pavilionul tău. Crucea întraripată p-a vânturilor aripi Prin mii și mii de glasuri zboară ... Mihai Eminescu - Despărțire (Eminescu) Mihai Eminescu - Despărţire (Eminescu) Despărțire de Mihai Eminescu Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? Te-aș cere doar' pe tine, dar nu mai ești a ta; Nu floarea vestejită din părul tău bălaiu, Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai. La ce simțirea crudă a stinsului noroc Să nu se sting' asemeni, ci 'n veci să stea pe loc? Tot alte unde-i sună aceluiași pârău: La ce statornicia părerilor de rău, Când prin această lume să trecem ne e scris Ca visul unei umbre și umbra unui vis? La ce de-acu 'nainte tu grija mea s'o porți? La ce să măsuri anii ce sboară peste morți? Tot una-i dacă astăzi sau mâne o să mor, Când voiu să-mi piară urma în mintea tuturor, Când voiu să uiți norocul visat de amândoi. Trezindu-te, iubito, cu anii înapoi, Să fie neagră umbra în care-oiu fi pierit, Ca și când niciodată noi nu ne-am fi găsit, Ca și când anii mândri de dor ar fi deșerți — Că te-am iubit atâta putea-vei tu să ierți? Cu fața spre părete ... Titu Maiorescu - Câteva aforisme ... la tot ce dezaprobă, croindu-și viața după a lor individualitate. Toate aceste căi pot duce la țintă numai să fie urmate cu statornicie. A-ți schimba deodată felul, a deveni energic din pasiv ce erai, a te arăta independent din supus ce ... Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță Nicolae Filimon - O cantatriţă de uliţă O cantatriță de uliță de Nicolae Filimon (Din memoriile unui călător) Obiceiul meu cînd călătoresc este a mă ocupa mai totdauna de persoane decît de lucruri. În deligență esaminez mai mult pe companionii mei de călătorie, decît frumoasele peisage ale localităților prin care trec. Ajungînd la ospelerie, în loc să mă ocup de camera mea, din contra, toată atențiunea o pui asupra ospelierului, camarierilor și femeilor de serviciu. La masă prefer mai mult pe conmeseni decît bucatele și vinul. Privirea unei fețe umane e mult mai interesantă pentru mine, decît grămezile de pietre ce le numim orașe sau cetăți, decît acele înălțimi de pămînt sau de calcariu ce le numim munți, sau acele desimi de copaci ce le numim foreste. Îmi va zice cineva că, cu astfel de bizare dispozițiuni, călătoria nu plătește un ban și că, fără să părăsesc capitala unei țări, aș putea găsi toată materia pentru favoritele mele contemplațiuni. Ei bine, voi răspunde la o asemenea observațiune că este o eroare și încă o eroare prea groasă. Să luăm de esemplu Neapole, acest oraș sau cetate, cum veți voi să-l numiți; este în adevăr un muzeu imens ... Iancu Văcărescu - Primăvara amorului ... Ca din vis sunt deșteptat. "- Tinere iubite!-mi zice, Destul, te cunosc acum; De tine acum ferice, Acum calci pe al meu drum! Calcă cu statornicie, Rabdă tot neostenit, Ș-orice întâmplare vie Nu fi desnădejduit! Ce ai mai scump, mai sfânt, mai mare Legăminte omenești; Gând, păreri, încredințare, Toate să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STATORNICIERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru STATORNICIE. ... NESTATORNICÍE s . f . Lipsă de statornicie ; inconstanță . - Ne - + statornicie ... CONSTÁNȚĂ s . f . Însușirea de a fi constant ; statornicie ... 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru ; convingere , siguranță , certitudine . 2. ( Înv . ) Încredere ( pe care o inspiră cineva ) . 3. Fidelitate , devotament , statornicie față de cineva sau de ceva . 4. Speranță , nădejde . 5. Convingere despre existența lui Dumnezeu ; mărturisire a acestei convingeri prin respectarea prescripțiilor bisericești ... ... FERMITÁTE s . f . Însușirea de a fi ferm , starea a ceea ce este ferm ; stabilitate ; hotărâre neclintită , tărie morală , statornicie ... FIDELITÁTE s . f . 1. Statornicie în convingeri , în sentimente , în atitudine etc . ; devotament , credință . 2. Precizie , exactitate în prezentarea sau în reproducerea realității , a unui text , a ... ... PERSEVERÉNȚĂ , perseverențe , s . f . Acțiunea de a persevera ; însușirea de a fi perseverent ; stăruință , statornicie ... STABILITÁTE s . f . Însușirea de a fi stabil , solid , trainic ; soliditate , statornicie ... TEMEINICÍE s . f . 1. Însușire a ceea ce este temeinic ; soliditate , tărie , trăinicie ; statornicie . 2. Însușire a hotărârii unui organ de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor care concură pentru soluționarea ... |
||