|
||
Cuvântul SLUJEȘTE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SLUJI Vezi și:SLUJIRE, AJUTA, AMBIDEXTRU, APROD, CIOBĂNI, DVORI, FLAMIN, MARABU, OFICIA, OGRĂDAȘ, SERVI ... Mai multe din DEX...SLUJEȘTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SLUJÍ, slujesc, vb. IV. Intranz. 1. 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcție publică. ** (Pop.) A-și face serviciul militar. ** Tranz. A munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân. ** Refl. A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva. 2. (Despre obiecte și despre abstracte) A servi la ceva; a folosi. II. A oficia o slujbă religioasă. - Din sl. sluiti.Sursa : DEX '98 SLUJÍ vb. 1. v. lucra. 2. a servi, (pop.) a slugări, a slugărnici. (A \~ la el doi ani.) 3. (BIS.) a oficia, a servi. (O biserică la care \~ doi preoți.) 4. v. sus-ține. 5. v. folosi. 6. a (se) folosi, a întrebuința, a recurge, a se servi, a utiliza, a uza, (înv. și pop.) a prinde, (reg.) a vestegălui. (Se teme să se \~ de o disciplină prea severă.) 7. v. uza. 8. v. ajuta. 9. v. oficia.Sursa : sinonime SLUJÍ vb. v. servi.Sursa : sinonime slují vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slujésc, imperf. 3 sg. slujeá; conj. prez. 3 sg. și pl. slujeáscăSursa : ortografic A SLUJ//Í \~ésc 1. intranz. 1) înv. A fi slugă; a argăți; a slugărnici. 2) A lucra într-un serviciu. 3) pop. A face stagiul militar; a cătăni. 4) (despre obiecte) A fi util; a fi de folos; a folosi; a servi. 5) (despre slujitori ai cultelor) A oficia serviciul divin. 2. tranz. (persoane, cauze, idealuri etc.) A susține printr-o activitate permanentă; a servi. /Sursa : NODEX A SE SLUJ//Í mă \~ésc intranz. A se folosi în calitate de instrument (de cineva sau de ceva); a se servi; a se folosi. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SLUJEȘTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 217 pentru SLUJEȘTE. Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieştece preot are voie să slujească în noriia altuia Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia de Antim Ivireanul 1. De să va întâmpla cuiva nevoe de moarte și preotul acelui sat / nu să va afla acolea, ce va fi lipsind undeva, departe, sau va fi cumva și el bolnav, atuncea pentru nevoia morții, preotul din enoriia care va fi mai aproape, să aibă voe să-l ispoveduiască și să-l cuminece, și de va muri să-l și îngroape, pentru ca nu cumva să moară negrijit cu cĂ©lea ce să cad creștinului. Așijdirea și la botez. 2. Așijdirea pentru întâmplarea morții să cade preoților carii au enoriile lor aproape să dea unul altuia înștiințare când vor vrea să meargă undeva și va lipsi vreunul din enoriia lui și întracea / norie va veni cuiva ceasul morții, să vie preotul aceiialalte enorii să-l ispoveduiască și să-l cuminece. 3. Încăși de va lipsi preotul vreunii enorii întru care s-ar afla omul în cumpăna morții și preotul ceiialalte enorii fiind chiemat de oamenii bolnavului, pentru ca să-l ispoveduiască și să-l cuminece și el nu va vrea ... Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său ... pominești de mine nimic. Trebui ceva îndreptat într-acest plan. CRISPIN: — O! Noi ne-om duci împreună. LABRANCHE: — La această lucrări îți voi sluji de tovarăș. Lucrarea, te încredințăz, esti cam sămeață dar bărbăție me să rădică, și simțesc că sunt născut pentru mari lucruri. Unde ne vom duci ... foarte nestatornic, care credi tot Într-un ceas și pour și contre. CRISPIN:— Ajunge; trebui să căutăm strai pentru... LABRANCHE: — Tu te poți sluji cu ale stăpână-miu... Așa, tocma tu ești chiar de statul lui. CRISPIN:— Bine-ai socotit. LABRANCHE: — Văd ieșind nu știu pe cine ... Anton Pann - Lupul, pocăit Lupul, pocăit de Anton Pann Lupul părul își leapădă, dar năravul nu-și lasă Un lup dac-a-mbătrînit, Într-o zi ce i-a venit, A vrut a să pocăi Și faptele a-și căi. Deci cu acest al său gînd, Numele-n cîine schimbînd, S-a smerit ca un bătrîn Și s-a băgat la stăpîn, Să slujească într-un an La oi, pe lîngă cioban. Într-acest chip dar slujind Și oile-n cîmp păzînd, Într-o zi fiind lungit, O oaie l-a mirosit. El îndată ș-a uitat Că e în, cîine schimbat Ș-apucînd oaia de trup O jertvi-n grab ca un lup. Ciobanul peste el dînd Ș-această faptă văzînd: -Ce-ai făcut, l-a întrebat, Cîine bătrîn și spurcat? Iar el smerit să uita Ș-într-acest chip să-ndrepta -Eu, zise, fiind culcat, M-apucasem de visat. Oaia cum păștea-mprejur, Vind tocma ca un fur, Pe la șpate mă mușca Și coada îmi îmbuca. Eu i-am zis o dată "mîr", I-am zis ... Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari ... diplomaticoși, Și că cunoștința lor Este scurtă pă picior. Nici prieteșug păzesc, Nici rudenia cinstesc. Și cei mici de mii de ori De le-ar sluji cu sudori, Odată d-au șchiopătat, Toate alte s-au uitat. La ei nu e adevăr Nici măcar cît vîrf de păr, Socotind că sînt ... Grigore Alexandrescu - Bistrița ... nu furăm înșelați. Ca să ne mângâiem, hotărârăm a vizita pe pustnicul ce locuiește în munte în susul mânăstirii; un părinte bătrân ne sluji de călăuză. Ne trebui mai mult de un ceas până să ajungem, poteca era strâmtă, înainte și în dreapta prăpăstii, în vale râul ce poartă ... Ion Luca Caragiale - Amicului meu Gion ... la prigoană ad majorem gloriam Dei Ca să strig e pur și muove!? Nu că nu pot je n'veux pas! Am copii, nevastă, soacră, sluji și griji Kai ta lip.; Sunt micuț și slab, n-am slujbe! struggle for life, amicul meu! Numărul stultorum nu voi să-l ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo le hărăzea cât vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din arc. Săgeata celui întâi slujitor ajunse într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu ... Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci mai mult măresc lauda meșteșugului lor, nu când cu hier și cu foc luptă patima să o supue, după cum iaste liagia războiului, ce numai când acĂ©ia ce pătimĂ©ște cu apipăeri mângăioase și cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului și cĂ©le înfricoșate porunci ale meșteșugului doftoresc să le oprească și oarecare zile cu mâncări doftorești și hrănitoare potolind durerile, să arate pre acela ce pătimĂ©ște mântuit de boală. Așa și preaînțeleptul doftor al sufletelor și al trupurilor noastre, împăratul împăraților Hristos, Dumnezeul nostru, văzând lumea că bolnăviia cu patimile necredinții și să umfla ca o rană cu înșălăciunile cĂ©le lumești spre închinăciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ© ... Ion Creangă - Popa Duhu Popa Duhu de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 8, 1 noiembrie 1881 Cine-a întâlnit vrodată în calea sa un popă, îmbrăcat cu straie sărăcuțe, scurt la stat, smolit la față, cu capul pleș, mergând cu pas rar, încet și gânditor, răspunzând îndesat "sluga dumitale" cui nu-l trecea cu vederea, căscând cu zgomot când nu-și găsea omul cu care să stea de vorbă, făcând lungi popasuri prin aleiele ascunse ale grădinilor publice din Iași, câte cu o carte în mână, tresărind la cântecul păserelelor și oprindu-se cu mirare lângă moșinoaiele de furnici, pe care le numea el "republici înțelepte", dezmerdând iarba și florile câmpului, icoane ale vieții omenești, pe care le uda câte c-o lacrimă fierbinte din ochii săi și apoi, cuprins de foame și obosit de osteneală și gândire, își lua cătinel drumul spre gazdă, unde-l aștepta sărăcia cu masa întinsă. Acesta era părintele Isaia Duhu, născut în satul Cogeasca-Veche din județul Iași. Patru păreți străini, afumați și îmbrăcați cu rogojini; teancuri de traftoloage grecești, latinești, bulgărești, franțuzești, rusești și românești, pline de painjeni și aruncate în neregulă prin cele unghere, ... Petre Ispirescu - Ileana Simziana ... pe care din boieri să aleg? - Daca vei merge cu mine, îi zise calul, habar să n-ai; nu-ți trebuie pe nimeni. Te voi sluji, cum am slujit și pe tată-tău. Numai să m-asculți. - Dacă este așa, de azi în trei zile plecăm. - Și chiar acum daca poruncești ... Vasile Alecsandri - Melodiile românești Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SLUJEȘTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SLUJEȘTE. ... SLUJÍRE , slujiri , s . f . ( Rar ) Faptul de a sluji . - V. sluji ... Tranz . și refl . A ( - și ) da ajutor , sprijin . 2. Intranz . A fi de folos , a servi , a sluji AMBIDÉXTRU , - Ă , ambidextri , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se slujește cu aceeași îndemânare de ambele APRÓD , aprozi , s . m . 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească , cu atribuții ( administrative , fiscale , juridice ) variate . 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească . 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele ... CIOBĂNÍ , ciobănesc , vb . IV . Intranz . A fi cioban , a sluji ... DVORÍ , dvoresc , vb . IV . Intranz . ( Înv . ) A servi , a sluji FLAMÍN , flamini , s . m . Preot cu atribuții speciale în vechea Romă , care slujea fie 3 zeități principale , fie alte 12 divinități mai MARABÚ s . m . I. 1. Pasăre exotică asemănătoare cu barza , cu pene albe strălucitoare ( Leptoptilus crumeniferus ) ; p . restr . pana sau penele acestei păsări , folosite ca podoabă ; p . ext . podoabă formată din diferite pene ( sau din fulgi ) de pasăre ( viu colorate ) , înșirate pe ață . 2. Fir de mătase pentru bătătură , alcătuit din mai multe fire sucite la un loc , care , prin prelucrare , au căpătat aspect de fulgi . II. 1. Membru al unui ordin religios musulman medieval din nordul Africii , care ducea viață de ascet și era venerat ca sfânt . 2. Moschee mică în care slujea un marabu ( II 1 ) . [ Var . : marabút s . ... OFICIÁ , oficiez , vb . I . Tranz . A face o slujbă bisericească ; a sluji OGRĂDÁȘ , ogrădași , s . m . ( Înv . ) Persoană care slujea la o curte boierească . - Ogradă + suf . - ... SERVÍ , servesc , vb . IV . 1. Tranz . A îndeplini anumite funcții , însărcinări , datorii față de cineva ; a sluji . 2. Intranz . ( Despre lucruri ) A folosi la . . . , a fi utilizat ca . . . , a avea rolul de . . . 3. Tranz . A ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |