|
|
||
|
Vezi și:SIMȚ,
SIMȚI,
SIMȚIBILITATE,
SIMȚICIUNE,
SIMȚIRE,
SIMȚIT,
SIMȚITOR,
SIMȚUAL,
SIMȚIMÂNTALISM,
SIMȚIVARĂ,
RADIOSIMPOZION
... Mai multe din DEX...
SIM�� - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SIM��Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SIM��. Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri Antim Ivireanul - Învăţătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinţilor îngeri Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri de Antim Ivireanul Socotiț să nu obidiț pre vreunul dintru acești mici. Mathei 18. Nu să cuvine cinstea și lauda numai oamenilor celor mari și bogaț, că sunt vrĂ©dnici acestui dar și cei mici și smeriț. Că măcar că cei mari strălucesc cu hainele cĂ©le de mult preț și cei mici n-au cu ce să-ș acopere trupul; cei mari să odihnesc pe așternuturi moi și frumoase și cei mici să culcă pe pământul gol și pe pae; aceia însoțiț cu mulțime de slugi, iar aceștea lipsiț, pustii și de ajutoriu și de priiateni; aceia între răsfățări și între bogății și aceștea între primejdii și între întristăciuni. Însă, cu toate acĂ©stia măriri despărțite, nu să cuvine celor mici mai puținică cinste și dragoste decât acĂ©ia ce să cuvine celor mari și bogați, nici iaste cu dreptate celor mari să li să închine lumea și pre cei mici să-i batjocorească: de aceia să se teamă și pre aceștea să-i obidească; de acĂ©ia să se rușinĂ©ze și pre aceștea să-i înfruntĂ© ... ... cu cititul și scrisul, mă duceam la mesuța din colțul corăbiei și mi se părea că mă făceam iar copil, că eram în vremea lui Sim, Ham și Iafit . Când îl văd intrând pe bătrân zic ; ,,Ce drac ! pe acesta nu l-am văzut niciodată... hai să vedem cine-i?" . .. Iau ... Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui ţânţar Istoria unui țânțar de Constantin Stamati-Ciurea Născut pe suprafața celui mai pitoresc lac de pe văile CașeÂmirului, pe sânul florii lotus1, ce-și întinde buchetele sale mirosiÂtoare pe luciul oglinzii apelor acelui lac, nu am uitat cele mai mărunte detailuri ale momentului când am intrat în viață; căci cu toate că viața noastră este scurtă și în comparație cu viața omului se poate numi numai o clipeală, pentru aceea noi avem numai două perioade în viață, adică tinerețea și moartea, pe când la oameni de la tinerețe până la moarte se trage tristul și îndeÂlungatul period al bătrâneților cu suferințele lor de neputințe trupești, cu deziluzii amare, cu doruri ale trecutelor fericiri, care li se arată în depărtare, stingându-se cu ultimele raze ale flăcării juneții. Dar și junețea lor e adeseori jalnică, fiind năvălită de miriade de dușmani microscopici, ce le rod măruntaiele, gospodărind în ale lor maiuri, alcătuiesc văgăuni ca și molusculele de mărgean, ce zidesc în fundul oceanului stânci ciudate; și sumeața frunte, ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejinÂdu-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIM��Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru SIM��. SIMȚ , simțuri , s . n . 1. Facultate a oamenilor și a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioară cu ajutorul unor organe specifice ; funcțiune a organismului prin care acesta recepționează și prelucrează o anumită categorie de stimuli externi sau interni ; simțire . 2. Capacitate a omului de a înțelege , de a judeca , de a aprecia ; înclinare , aptitudine pentru SIMȚÍ , simt , vb . IV . 1. Tranz . A avea , prin intermediul organelor de simț , senzația sau percepția unui lucru , a unui fapt , a unei calități , a percepe efectul unei excitații ; a prezenta sensibilitate . 2. Tranz . A băga de seamă , a prinde de veste , a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia , mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ajutorul judecății . 3. Tranz . A - și da seama , a fi conștient , a înțelege , a bănui o acțiune , o situație etc . , bazându - se atât pe informații și elemente logice , cât și pe intuiție , instinct sau legături afective cu altă persoană . 4. Refl . A avea , a da dovadă de bun - simț ; a fi un om simțit ( 2 ) . 5. Tranz . A fi cuprins de o stare afectivă , a încerca un sentiment , o emoție etc . ; a fi mișcat , impresionat , tulburat de SIMȚIBILITÁTE , s . f . ( Rar ) SIMȚICIÚNE s . f . ( Înv . ) Sensibilitate ; sentiment , simțire ( 2 ) . - Simți + suf . - SIMȚÍRE , simțiri , s . f . 1. Faptul de a simți ; sensibilitate ( 1 ) . 2. Trăire afectivă , afect , sentiment . 3. Stare normală a organismului în care omul este pe deplin conștient de ceea ce se petrece în jurul lui , fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale . 4. ( Înv . și pop . ; și în sintagma simțire de sine ) Bun - simț , bună - SIMȚÍT , - Ă , simțiți , - te , adj . 1. Pornit dintr - o stare afectivă puternică , dintr - un sentiment profund ; plin de simțire , plin de sensibilitate ; p . ext . emoționant . 2. ( Despre persoane ) Plin de bun - simț , cu bun - SIMȚITÓR , - OÁRE , simțitori , - oare , adj . 1. Care este capabil să simtă ( 5 ) , care se înduioșează , se impresionează ușor , înzestrat cu simțire ( 2 ) , plin de sensibilitate ( 1 ) ; sensibil , impresionabil , emotiv . 2. ( Adesea adverbial ) Apreciabil , considerabil , important . A făcut o economie simțitoare . - Simți + suf . - SIMȚUÁL , - Ă , simțuali , - e , adj . ( Înv . ) Care ține de simțuri ; care se referă la simțuri ; senzual . [ Pr . : - țu - SIMȚIMÂNTALÍSM , simțimântalisme , s . n . ( Înv . ) SIMȚIVÁRĂ , simțiveri , s . f . ( Reg . ) Specie de pițigoi ( Parus major ) . - Simți + ... RADIOSIMPOZIÓN , radiosimpozioane , s . n . Simpozion ( 2 ) prezentat la radio ^2 . [ Pr . : - di - o - sim |
||