|
|
||
|
Cuvântul SEDIMENTE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SEDIMENT Vezi și:SEDIMENT, ȘISTOZITATE, DEPOZIT, DEPUNE, DEPUNERE, DIAGENEZĂ, ICONOLOGIE, INTRAGEOSINCLINAL, NĂMOL, PELIT, REOMORFISM ... Mai multe din DEX...SEDIMENTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SEDIMÉNT, sedimente, s.n. 1. Depozit format prin depunerea substanțelor corpusculare solide dintr-o suspensie. 2. Acumulare, în general stratificată, de minerale și de resturi organice, depozitată la suprafața pământului; depozit de roci sedimentare. - Din fr. sediment, lat. sedimentum.Sursa : DEX '98 SEDIMÉNT s. 1. (înv.) șezământ. (\~ul dintr-un lichid.) 2. (GEOL.) depozit, depunere. (Un \~ de calcar.) 3. (GEOL.) rocă sedimentară.Sursa : sinonime sedimént s. n., pl. sediménteSursa : ortografic SEDIMÉNT \~e n. 1) Acumulare sub formă de straturi a unei roci, provenită din sfărâmăturile altor roci sau minerale. 2) Strat apărut în urma depunerii la fund a particulelor solide aflate în suspensie într-un lichid. /Sursa : NODEX SEDIMÉNT s.n. 1. Depozit format prin precipitarea particulelor solide aflate în suspensie într-un lichid. 2. (La pl.) Depozit de roci sedimentare. [Pl. -te, -turi. / < fr. sédiment, cf. lat. sedimentum < sedere - a fi așezat].Sursa : neologisme SEDIMÉNT s. n. 1. depozit prin precipitarea particulelor solide în suspensie într-un lichid. 2. (pl.) depozit de roci sedimentare. (< fr. sédiment, lat. sedimentum)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SEDIMENTERezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru SEDIMENTE. Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SEDIMENTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SEDIMENTE. SEDIMÉNT , sedimente , s . n . 1. Depozit format prin depunerea substanțelor corpusculare solide dintr - o suspensie . 2. Acumulare , în general stratificată , de minerale și de resturi organice , depozitată la suprafața pământului ; depozit de roci ȘISTOZITÁTE s . f . Proprietate a anumitor sedimente ( argiloase ) și a unor roci metamorfice de a se desface în plăci subțiri sau în foi cu suprafețe paralele . [ Var . : șistuozitáte s . ... hârtii de valoare depuse în păstrare la o instituție bancară . 3. Strat format prin sedimentarea substanțelor solide dizolvate sau aflate în suspensie într - un lichid ; sediment DEPÚNE^2 , pers . 3 depúne , vb . III. Intranz . ( Reg . ; despre vaci , bivolițe etc . ) A - și mări ugerul ( ca urmare a secreției abundente de lapte ) , a fi aproape să fete . [ Perf . s . depuse , part . depus ] DEPÚNE^1 , depún , vb . III . 1. Tranz . A lăsa un obiect din mână , punându - l undeva . 2. Tranz . ( Despre animale care se înmulțesc prin ouă ) A elimina ouăle ( la loc potrivit ) . 3. Refl . ( Despre substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într - un lichid ) A se așeza la fund , formând sedimente ; a se sedimenta . [ Perf . s . depusei , part . ... DEPÚNERE , depuneri , s . f . Acțiunea de a ( se ) depune ^1 și rezultatul ei . 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară . 2. Sediment DIAGENÉZĂ s . f . Totalitatea transformărilor chimice , mineralogice , de structură etc . pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor și după ce au pierdut legătura cu mediul de formare . [ Pr . : di - ICONOLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco - romană , creștină etc . , a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective . 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele ( de locomoție ) lăsate de vertebrate pe unele INTRAGEOSINCLINÁL , intrageosinclinale , s . n . ( Geol . ) Fosă alungită și adâncită a unui geosinclinal în care se acumulează sedimente . [ Pr . : - ge - o - ] - Intra ^1 - + ... NĂMÓL , nămoluri , s . n . Sediment moale alcătuit din particule fine , de culoare închisă , cu miros caracteristic și uneori cu proprietăți radioactive , depus pe fundul bazinelor acvatice , mai ales al apelor ... PELÍT , pelite , s . n . Material detritic constituit din particule de dimensiuni foarte mici , care formează sedimente și ... REOMORFÍSM s . n . ( Geol . ) Proces prin care o rocă sau un sediment Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||