|
|
||
|
Vezi și forma bază: SCĂPA Vezi și:SALVA, SCĂPARE, VÂNT, VINDECA, ȘUFAN, ȚINE, AȚINE, CHICHIȚĂ, CROI, CURĂȚA, DEGAJA ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SCĂPAT: SCAPĂT, SCAPĂT.
SCĂPAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SCĂPÁT, -Ă, scăpați, -te, adj. 1. Care a fost scos dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc.; salvat. 2. Care a fost lăsat din mână involuntar. 3. (Despre cuvinte) Care a fost rostit în grabă, fără voie. 4. Omis. - V. scăpa.Sursa : DEX '98 SCĂPÁT adj. 1. salvat, (pop.) izbăvit, mântuit. (Ești un om \~.) 2. v. pierdut.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCĂPATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 681 pentru SCĂPAT. Dimitrie Bolintineanu - Mihai scăpând stindardul Dimitrie Bolintineanu - Mihai scăpând stindardul Mihai scăpând stindardul de Dimitrie Bolintineanu Noaptea se întinde și din geana sa Argintoase lacrimi peste flori vărsa. Dar setos de lupte, în văi depărtate, Un erou în noapte încă se mai bate. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a culcat pe-ai săi. Dar sub mii de brațe trebuie să cază Trece printre unguri fără ca să-l vază; Și stindardul țării el înfășurând Către sân îl strânge înapoi cătând. Și în umbra nopții armăsaru-i zboară Ca o-nchipuire albă și ușoară. Spre o apă lată calul s-a-ndreptat; De maghiari războinici fuge-nconjurat. Luna după dealuri mergând să se culce Îi arată calea și-i surâde dulce. Cei ce îl preurmă se opresc pe maluri Dar Mihai cu calul se aruncă-n valuri Și de ceea parte singur ajungând El îmbrățișează calu-i spumegând. Apoi scoate frâul încă alb de spume Și îi zice: ,,Liber mergi de-acum în Ion Luca Caragiale - Erato, scapă-mă! Ion Luca Caragiale - Erato, scapă-mă! Erato, scapă-mă! de Ion Luca Caragiale Terzine acrobatiste-simboliste Icoană din ramă, Când glasu-mi te cheamă, Tu vino și ia-mă. Ah! și bine mi-i! Căci la tine mi-i Dorul inemii... Gândurile-o dor De scumpu-i odor: Mai las-o! o, dor! Ca pe calde azimi, Vino să te razimi, Mintea luminează-mi. Dorurilor zi-le: Sunteți niște-azile Unor sfinte zile! Vino, adorato, Fericirea arat-o... Scapă-mă, Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă de Gheorghe Asachi Omul cu năluci viază, Lăsând lucrul cel vădit, Numai umbra sa vânează, Precum cânele au pățit. Acel câne dineoare Pist-o apă curgătoare Trecea cu pripire-n not, Țiind o friptură-n bot. Când în apă deodată Alt-asemene-i s-arată. Cânelul atunci să pare C-acea porție-i mai mare; Deci vânându-i umbra-n apă Nu numai că lucrul scapă, Ci când botul au căscat Puțin di nu s-au-necat, Încât cu nimic din val Teafăr abia scapă-n Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva ... mai vrea să asculte... Cu sfânta Ghenoveva împăcare nu se mai poate. Împotriva inundațiilor la altcineva trebuie să alerge... la geniul civil francez... El poate scăpa pe viitor cetatea vestită între vestite de bântuirea înecului — geniul civil francez, care și el a făcut și poate face încă destule ... Ion Creangă - Punguța cu doi bani ... ș-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, și-om scăpa de supărare. Vezeteul iarăși ia cucoșul și-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoșului! Să-l fi văzut cum înghițea la buhai, la boi, la ... mari, Dați punguța cu doi bani ! Boierul, când mai vede și astă dandanaie, crăpa de ciudă și nu știa ce să mai facă, doar va scăpa de cucoș. Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăși în cap una. — Am să-l dau în haznaua cu banii ... Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Călugărenii de Dimitrie Bolintineanu I În umbrosul spațiu se revarsă zori. Turcii dorm p-o coastă însmălțată-n flori. Dar oștenii noștri și cu domnul june Către cer înălță sfântă rugăciune. Domnul cheamă capii și-astfel le-a vorbit — ,,Voi, cu care-n viață crud am suferit, V-aduceți aminte vechea vitejie! Umbrele străbune, astăzi cu mândrie Vă privesc sub arme p-ăst fălos pământ. Azi mărirea veche iese din mormânt. Nu vă fie teamă despre-a lor mulțime, Ce de vitejie fuge cu rușine! Astfel cum un arbor crește mai frumos Când abați din ramuri cele de prisos, Astfel și poporul pentru-a fi ferice Trebuie să facă dalbe sacrifice. Astăzi toată lumea către cer se-nchină Să triumfe mândru cauza creștină. Dacă vom învinge pe apăsători, Dorurile țării s-or preface-n flori, Soarele măriei va luci d-aice Peste venitorul patriei ferice. Dacă ne vor bate, d-astăzi pe pământ N-om avea scăpare nici chiar în mormânt. Limbile străine, cu disprețuire Pe români numi-vor în nefericire. Următorii noștri, abătuți de dor, Vor roși de viața părinților lor. Însă vom învinge... Cu săbiile-n mână ... ... repezea, Stâlpul hornului smuncea, Pe Badiu că-l slobozea Și din gură-i poruncea: ,,Bate tu marginile, Că eu bat mijloacele, Care-a scăpa de la mine, Să nu scape de la tine!" Amândoi turbat răcneau, Vârteji de moarte făceau, Pintre turci se învârteau, Turcii sărea și fugea Dar ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff ... eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că ... pe ușa principală dinspre cheiul Dâmboviții! B. (către D.): Vezi că ești zevzec? D.: De ce? domnule? B.: Fiindcă trebuia să bănuiești că-ți poate scăpa . .. De ce l-ai pândit la ușa palatului? Nu știai că palatul mai are și alte ieșiri? Trebuia să-l aștepți la ușa cabinetului când ... D . ar fi avut inspirația să-l pândească la ușa de ieșire a cabinetului, pe d . judecător, așa e că nu-i putea scăpa? Prin urmare: numai o ușe de ieșire are ospătăria Enache? Nu! are trei. Care va să zică, dacă, pe când dânșii îl așteaptă pe Sarafoff ... Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică ... A căutat să scape prin tangentă. Și acesta e un termen întrebuințat în diplomație, care trebue deslușit. Ce va să zică Ťa scăpa prin tangentă ?Å¥ Iată... Să zicem că d-ta nu poți suferi pe d. dr. Vaida - din ce pricină, puțin ne pasă. Te întâlnești cu ... Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă Poveste de contrabandă de Ion Luca Caragiale S-a zis că, în război, culmea ar fi să descoperi un obuz care să poată străbate orice cuirasă și o cuirasă pe care să n-o poată străbate nici un obuz. La vamă, culmea ar fi să găsești un vameș căruia să nu-i scape nici un contrabandist și un contrabandist pe care să nu-l prinză nici un vameș. Am citit undeva sau mi s-a povestit, nu știu bine, o anecdotă, care sper că va interesa pe cititorii acestei reviste. Iat-o. Vameșii francezi pe granița despre Belgia sunt de o asprime și de o istețime nemaipomenită. Fiscul francez are aci nevoie de copoii cei mai de rasă din cauza contrabandelor de mărfuri de lux și mai ales de dantele. Călătorii, mai cu seamă cei bănuiți, sunt supuși la revizii și scotoceli, cari răzbesc totdeauna până la piele. Se-nțelege de la sine că pentru călătorii feminini este o anume sală de revizie și femei revizoare. A amăgi, a dejuca vigilența acestui Argus fiscal s-ar părea absurd; sunt însă oameni și mai ales femei, ... Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ultima oră de Ion Luca Caragiale 1900 Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deși prea călduroasă, și o mișcare neobicinuită: pe de o parte afluența trenurilor de plăcere, ale căror bilete, fiindcă lunea cădea între două sărbători, erau valabile până miercuri dimineața; astfel, se-ngrămădea lumea pentru bâlciul de a doua zi marți, sf. Maria, când e și hramul mănăstirii; pe de altă parte, era hotărâtă pentru după amiazi plecarea suveranilor noștri spre străinătate. Fizionomia parcului era destul de caracteristică. Persoanele oficiale - curtea regală era în mare doliu - redingotă și mănuși negre, pălărie înaltă; generalii și ofițerii în uniformă de mare ținută; mult public de elită și lume de jos destulă. Unii steteau la mese în fața bufetului, pe când alții se plimbau în sus și-n jos. Așteptând să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție... Un amic, reporter de ziar. A venit să asiste la plecarea suveranilor, spre a face cuvenita dare de seamă în ziarul său, un ziar foarte belicos. - Ai aflat? - Ce? zic eu. - Care va să zică, nu știi nimic? - ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCĂPATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru SCĂPAT. ... SALVÁ , salvez , vb . I . Tranz . și refl . A scăpa ... SCĂPÁRE , scăpări , s . f . Acțiunea de a ( se ) scăpa și rezultatul ei ; eliberare , salvare . V. scăpa ... a împinge , a arunca , a azvârli ; p . ext . a da afară ( dintr - o slujbă ) ; b ) ( fam . ) a scăpa de cineva . A - și face ( sau , rar , a - și da ) vânt = a - și lua avânt , a porni ... ... VINDECÁ , víndec , vb . I . 1. Refl . și tranz . A scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală , a ( se ) face sănătos ; a ( se ) însănătoși , a ... ȘUFÁN , șufane , s . n . ( Reg . ) Fiecare dintre cei doi pari groși și lungi , ascuțiți la un capăt cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el . - Et . ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ... AȚÍNE , ațín , vb . III . 1. Refl . și tranz . A pândi trecerea cuiva ( stând în calea lui ) . 2. Refl . A fi sau a sta gata pentru a prinde ceva ( care încearcă să scape ) . [ Var . : ațineá vb . CHICHÍȚĂ , chichițe , s . f . 1. ( Fam . ) Șiretlic , vicleșug ( prin care cineva încearcă să scape dintr - o încurcătură ) ; subterfugiu . 2. Lădiță de sub capra unei ... Intranz . Fig . ( Fam . ; în expr . ) A o croi la fugă = a fugi în cea mai mare grabă ( spre a scăpa ... pe un teren etc . , în vederea recondiționării , îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare . II. Fig . 1. Tranz . și refl . A ( se ) scăpa , a ( se ) salva , a ( se ) descotorisi ( de ceva rău ) . 2. Refl . ( În limbajul bisericesc ) A se mântui , a ... ... A răspândi , a împrăștia , a emana căldură , miros etc . ; a exala . 2. A elibera , a scăpa pe cineva de o sarcină , de o îndatorire ; a elibera ceva de un obstacol . 3. A îndepărta surplusul de material de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||