|
|
||
|
Vezi și:SĂRUTARE,
ȚOCĂI,
ȚUCA,
PERNIȚĂ,
PUPA,
PUPAT,
SĂRUTAT
... Mai multe din DEX...
SĂRUT(AT) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SĂRUT(AT)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 493 pentru SĂRUT(AT). Elisabeta de Wied - Fluturi sărutându-se Elisabeta de Wied - Fluturi sărutându-se Fluturi sărutându-se de Elisabeta de Wied Cu gene 'ncins-a ochii tăi Cel ce-a creiat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de soare-au prins Și-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ți ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins și des – Și ast-fel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E par' că soarele-ar luci Și 'ntr 'însul ne-am uita de-aproape. Atunci eu sorb în ochii mei Privirea ta, și mă 'mpresoară Scântei, un râu adânc de foc – Iar genele mi se scoboară. Se face noapte 'n jurul meu! Eu pier în stângerea clipirii, Bătând din ostenite-aripi, Topit de flacăra George Coşbuc - Vântul â†�â†� Rugămintea din urmă Vântul de George Coșbuc ( Balade și idile ) Vestitorii primăverii →→ De fete mari e lunca plină, Iar vântul, răsfățat copil, S-apropie tiptil-tiptil De pe sub fagi, de pe colină. Și fetele cu drag suspină: O, Doamne, Doamne, adă-ni-l! Pe umeri blondele lui plete Tresar și sar încetinel. El e frumos și tinerel, Dar e sfios când e cu fete. Iar ele râd și râd șirete Și pe furiș privesc la el. El umblă ca la el acasă Și-ascultă fetele ce zic; Mai rupe-n palme câte-un spic Și răsfățat apoi își lasă Pe spate capul și nu-i pasă De fete și de câmp nimic. Și printre spice el șoptește, Vorbind aiurea și-alintat! Și, cum se plimbă-n lung și-n lat, Cu fetele să-mprietenește Și din copil sfiios el crește Flăcău întreg de sărutat. Apoi ca-n glumă el le prinde De mânecă, și-aprins de dor, Își face joc prin părul lor, În urmă brațul și-l întinde, Pe cea mai dragă o cuprinde Și-o strânge către el ușor. Tot mai aprins, tot mai aproape: Să te sărut, drăguțo, ... Ștefan Octavian Iosif - Meduza Ştefan Octavian Iosif - Meduza Meduza de Ștefan Octavian Iosif Poem dramatic PERSOANELE DARIUS, MEDUZA, DOUĂ SCLAVE MEDUZA (culcată pe o blană de tigru) Aduceți flori și muzică s-adie... Vreau să m-adoarmă dulcea melodie... (Muzică) O SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în odaie? MEDUZA Să-mi puneți flori de busuioc în baie, Că floare a iubirii-i busuiocul Și poate-așa să-mi mai astâmpăr focul. A DOUA SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în grădină? MEDUZA Pe Darius îl cer, el vreau să vină... (Intră Darius): DARIUS Umil în față robul ți se-nchină! MEDUZA De ce nu vii aproape, lângă mine? DARIUS Stăpână, mă întorc din țări străine Și-s plin de praf... MEDUZA Ci vino să te scutur, Berbantul și șăgalnicul meu flutur! Ah, ce frumos ești tu! Și cum te plac... Ieri se plângea un ram de liliac Că tu ai fi mai alb ca dânsul... Spune: Adevărat să fie?... Și-un căpșune Plângea, zicând că ți-e mai roșă buza... DARIUS Dar cea mai albă floare e Meduza! MEDUZA Să nu te uiți cu ochii tăi de pară Așa de trist la mine-n astă-seară, Că poate mor... DARIUS Eu voi ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Marele duce Marele duce de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cine, după război, n-a cunoscut pe cazacul Lomiliev? Grăsun, roșcovan, cu barba rară și cu părul ca untdelemnul, retezat drept pe ceafa lui rasă. Totdauna călare pe un cal mic și iute, care știa să facă atâtea minuni, că te prăpădeai de râs. Da în genunchi, da din cap, murea, învia după porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o zi mă plimbam prin pădurea Băneasa cu bunul meu amic E. Discutam pe Zola. Amicul meu susținea că ceea ce va rămâne din acest scriitor va fi criticul, sistemul, direcțiunea, iar nu artistul. Eram în toiul discuțiii când auzirăm un strigăt desperat: „Turki! turki!â€� Era Lomiliev; călare ; cu sabia scoasă; beat; abia se ținea pe cal; și gonea printre copaci; lovea cu sabia în ramuri și striga: „Turki! turki!â€� Îl cunoșteam. Învățase românește. Altă dată îi dasem ceva de băut și ne povestise mult din război. Cum ne văzu, își opri calul. Se munci cât se munci, și băgă sabia în teacă. Dăscălecă. Dăte drumul calului și ... George Coșbuc - Fresco-ritornele ... 4 Psaltirea popii o sărut, dar aș lăsa-o, Sărut și mâna preotesei, și-aș lăsa-o, Pe fata popii n-o sărut, și-aș săruta-o! 5 Cu ochi frumoși, cu piept rotund, așa zglobie, Tu, Doamne, ai fäcut-o numai ca să mintă Și numai ca să-mi ... Ion Luca Caragiale - D-l Goe D-l Goe de Ion Luca Caragiale 1900 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de ... Ion Luca Caragiale - Vizită... Ion Luca Caragiale - Vizită... Vizită... de Ion Luca Caragiale M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. ... Alexandru Macedonski - Rondelul pagodei Alexandru Macedonski - Rondelul pagodei Rondelul pagodei de Alexandru Macedonski De mari fluturi sărutată, Pe-o movilă — artificială, E pagoda argintată De zâmbirea matinală. Umbra pomilor, mișcată, O dezbracă, virginală, De mari fluturi sărutată Pe-o movilă — artificială. Picurând, diamantată, Porțelanul roz i-l spală Roua tainic deșirată Pe fațada sculpturală, -- De mari fluturi Alexei Mateevici - Fie voia ta! Alexei Mateevici - Fie voia ta! Fie voia ta! de Alexei Mateevici (Povestire) Se ivea de după dealuri Noaptea-n umbre mohorâte, Scuturând întunecimea Din aripile urâte. Nu-i lumină nicăierea, Numa-ntr-un bordei pustiu Luminează-o luminiță, Ca un suflet de-abia viu. Și într-acel bordei, pe paie, Numa-n petice-nvelită, Zăcea mama celor patru Prunci, cu fața necăjită. Ea se zbate, se frământă, Mila Domnului o cere Și, privindu-și copilașii, Se sfârșește de durere. Și cucernica-i gândire, Din credință izvorâtă, Și-o îndreaptă către ceruri, Către Maica Preacinstită. Și se roagă cu căldură Pân' ce graiul i se curmă. Copilașii plâng de foame, Căci felia cea din urmă Au mâncat-o de-acu ziua, Le-a rămas numai o coaje; Biata mamă le-o-mpărțește Și-i îndeamnă să se roage; Iar ea cade-n pat zdrobită Și de milă, și durere. Și privirea i se stinge Și puterea toată-i piere... Copilașii plini de groază Plâng, se vaietă și zbiară; De-a lor țipete de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, ... Alphonse de Lamartine - Crucelița soției mele ... Acelui pus pe cruce între doi aprigi hoți Să ierte cu-ndurare și grelele păcate A văduvului soț: Deci la sfârșitul vieții voi săruta și eu Locul pe cruceliță unde-au fost a ei guriță, Ca să se întorloace și suflețelul său Cu-al meu din împreună ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea) ... Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să ... casă pustie. - Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău. Ea lăsa fusul, râdea, îmi dăsfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se dăsprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii dupe ea și ziceam: - Spune, bunico ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SĂRUT(AT)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru SĂRUT(AT). Genesa Capitol 29 Genesa 28 Genesa Capitol 29 1 Iacov a pornit la drum, și s`a dus în țara celor ce locuiesc la Răsărit. 2 S`a uitat înainte, și iată că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau trei turme de oi, cari se odihneau; căci la fîntîna aceasta obicinuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fîntînii era mare. 3 Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele, și apoi puneau piatra iarăș la loc pe gura fîntînii. 4 Iacov a zis păstorilor: ,,Fraților, de unde sînteți?`` ,,Din Haran,`` au răspuns ei. 5 El le -a zis: ,,Cunoașteți pe Laban, fiul lui Nahor?`` ,,Îl cunoaștem,`` i-au răspuns ei. 6 El le -a zis: ,,Este sănătos?`` ,,Sănătos``, au răspuns ei. Și tocmai atunci venea Rahela, fata lui, cu oile. 7 El a zis: ,,Iată, soarele este încă sus, și -i prea devreme ca să strîngeți vitele: adăpați oile, apoi duceți-vă și pașteți-le iarăș.`` 8 Ei au răspuns: ,,Nu putem, pînă nu se vor strînge toate turmele; atunci se prăvălește ... Rut Capitol 1 Judecatorii 21 Rut Capitol 1 1 Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în țară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa și cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în țara Moabului. 2 Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, și cei doi fii ai lui se numeau Mahlon și Chilion: erau Efratiți, din Betleemul lui Iuda. Ajungînd în țara Moabului, și-au așezat locuința acolo. 3 Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, și ea a rămas cu cei doi fii ai ei. 4 Ei și-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, și cealaltă Rut, și au locuit acolo aproape zece ani. 5 Mahlon și Chilion au murit și ei amîndoi, și Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei și fără bărbat. 6 Apoi s`a sculat, ea și nurorile ei, ca să se întoarcă în țara ei din țara Moabului, căci aflase în țara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său și -i dăduse pîne. 7 Ea a ieșit din locul în care locuia însoțită de ... Genesa Capitol 27 Genesa 26 Genesa Capitol 27 1 Isaac îmbătrînise, și ochii îi slăbiseră, așa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, și i -a zis: ,,Fiule!`` ,,Iată-mă,`` i -a răspuns el. 2 Isaac a zis: ,,Iacă am îmbătrînit, și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, te rog, ia-ți armele, tolba și arcul, du-te la cîmp, și adu-mi vînat. 4 Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, și adu-mi s`o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.`` 5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s`a dus la cîmp, ca să prindă vînatul și să -l aducă. 6 Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov: ,,Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau: 7 ,,Adu-mi vînat, și fă-mi o mîncare ca să mănînc; și te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.`` 8 Acum, fiule, ascultă sfatul meu, și fă ce îți poruncesc. 9 Du-te de ia-mi din turmă ... ... lui Isus și plîngea. Apoi a început să -I stropească picioarele cu lacrămile ei, și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult, și le ungea cu mir. 39 Cînd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, și -a zis: ,,Omul acesta ... ... săbii și cu ciomege, trimeși de preoții cei mai de seamă și de bătrînii norodului.`` 48 Vînzătorul le dăduse semnul acesta: ,,Pe care -l voi săruta eu, acela este; să puneți mîna pe el!`` 49 Îndată, Iuda s`a apropiat de Isus, și I -a zis: ,,Plecăciune ... ... și cu ciomege, trimeși de preoții cei mai de seamă, de cărturari și de bătrîni. 44 Vînzătorul le dăduse semnul acesta: ,,Pe care -L voi săruta, acela este; să -L prindeți și să -L duceți supt pază.`` 45 Cînd a venit Iuda, s`a apropiat îndată de ... Genesa Capitol 33 Genesa 32 Genesa Capitol 33 1 Iacov a ridicat ochii, și s`a uitat; și iată că Esau venea cu patru sute de oameni. Atunci a împărțit copiii între Lea, Rahela, și cele două roabe. 2 A pus în frunte roabele cu copiii lor, apoi pe Lea cu copiii ei, și la urmă pe Rahela cu Iosif. 3 El însuș a trecut înaintea lor; și s`a aruncat cu fața la pămînt de șapte ori, pînă ce s`a apropiat de tot de fratele său. 4 Esau a alergat înaintea lui; l -a îmbrățișat, i s`a aruncat pe grumaz, și l -a sărutat. Și au plîns. 5 Esau, ridicînd ochii, a văzut femeile și copiii, și a zis: ,,Cine sînt aceia?`` Și Iacov a răspuns: ,,Sînt copiii, pe cari i -a dat Dumnezeu robului tău.`` 6 Roabele s`au apropiat, cu copiii lor, și s`au aruncat cu fața la pămînt; 7 Lea și copiii ei deasemenea s`au apropiat, și s`au aruncat cu ... Genesa Capitol 48 Genesa 47 Genesa Capitol 48 1 După aceea, au venit și au spus lui Iosif: ,,Tatăl tău este bolnav.`` Și Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase și Efraim. 2 Au dat de știre lui Iacov, și i-au spus: ,,Iată că fiul tău Iosif vine la tine.`` Și Israel și -a adunat puterile, și s`a așezat pe pat. 3 Iacov a zis lui Iosif: ,,Dumnezeul Cel Atotputernic mi S`a arătat la Luz, în țara Canaan, și m`a binecuvîntat. 4 El mi -a zis: ,,Te voi face să crești, te voi înmulți, și voi face din tine o ceată de popoare; voi da țara aceasta seminței tale după tine, ca s`o stăpînească pentru totdeauna. 5 Acum, cei doi fii, cari ți s`au născut în țara Egiptului, înainte de venirea mea la tine în Egipt, vor fi ai mei; Efraim și Manase vor fi ai mei, ca și Ruben și Simeon. 6 Dar copiii, pe cari i-ai născut după ei, vor fi ai tăi; ei vor purta numele fraților lor în partea ... Genesa Capitol 50 Genesa 49 Genesa Capitol 50 1 Iosif s`a aruncat pe fața tatălui său, l -a plîns, și l -a sărutat. 2 A poruncit doftorilor, cari erau în slujba lui, să îmbălsămeze pe tatăl său; și doftorii au îmbălsămat pe Israel. 3 Patruzeci de zile au trecut astfel și au fost întrebuințate cu îmbălsămarea lui. Și Egiptenii l-au plîns șaptezeci de zile. 4 Dupăce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui Faraon, și le -a zis: ,,Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneți, vă rog, lui Faraon, ce vă spun eu. 5 Tatăl meu m`a pus să jur, zicînd: ,,Iată, în curînd eu am să mor! Să mă îngropi în mormîntul, pe care mi l-am săpat în țara Canaan.` Aș vrea dar să mă sui acolo, ca să îngrop pe tatăl meu; și după aceea mă voi întoarce.`` 6 Faraon a răspuns: ,,Suie-te, și îngroapă pe tatăl tău, după jurămîntul pe care te -a pus să -l faci.`` 7 Iosif s`a suit, ca să îngroape pe ... Exodul Capitol 4 Exodul 3 Exodul Capitol 4 1 Moise a răspuns, și a zis: ,,Iată că n`au să mă creadă, nici n`au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: ,Nu ți s`a arătat Domnul!` 2 Domnul i -a zis: ,Ce ai în mînă?` El a răspuns: ,Un toiag.` 3 Domnul a zis: ,Aruncă -l la pămînt.` El l -a aruncat la pămînt, și toiagul s`a prefăcut într`un șarpe. Moise fugea de el. 4 Domnul a zis lui Moise: ,Întinde-ți mîna, și apucă -l de coadă.` El a întins mîna și l -a apucat; și șarpele s`a prefăcut iarăș într-un toiag în mîna lui. 5 ,Iată`, a zis Domnul, ,ce vei face, ca să creadă că ți s`a arătat Domnul, Dumnezeul părinților lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.` 6 Domnul i -a mai zis: ,Bagă-ți mîna în sîn.` El și -a băgat mîna în sîn; apoi a scos -o, ... Exodul Capitol 18 Exodul 17 Exodul Capitol 18 1 Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise și poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt. 2 Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimeasă acasă. 3 A luat și pe cei doi fii ai Seforei; unul se numea Gherșom (Străin), căci Moise zisese: ,,Locuiesc ca străin într`o țară străină,`` 4 iar celalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: ,,Dumnezeul tatălui meu mi -a ajutat, și m`a scăpat de sabia lui Faraon.`` 5 Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu. 6 A trimes vorbă lui Moise să -i spună: ,,Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu nevastă-ta și cu cei doi fii ai tăi.`` 7 Moise a ieșit înaintea socrului său, s`a aruncat cu fața la pămînt, și l -a sărutat. S`au întrebat unul pe altul de sănătate, și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SĂRUT(AT)Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru SĂRUT(AT). ... SĂRUTÁRE , sărutări , s . f . Acțiunea de a ( se ) săruta și rezultatul ei ; sărut , sărutat . - V. săruta ... ȚOCĂÍ , țócăi , vb . IV . ( Fam . ) 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) săruta ... ȚUCÁ , țuc , vb . I . Tranz . și refl . recipr . ( Reg . ) A ( se ) săruta PERNÍȚĂ , pernițe , s . f . I. 1. Diminutiv al lui pernă ( 1 ) ; pernuță ( 1 ) , pernioară , pernișoară ; spec . puișor . 2. ( Urmat adesea de determinarea " de ace " ) Săculeț de diferite forme , umplut cu câlți , vată , nisip etc . , în care se înfig , pentru a fi păstrate , ace și bolduri ; pernuță ( 2 ) . II. ( În forma periniță ) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei , își alege din horă o fată cu care îngenunchează ( pe o pernă sau o batistă ) și o sărută , fata urmând să facă în continuare același lucru cu alt băiat ; melodie după care se execută acest dans . [ Var . : periníță s . f . ] - Pernă + suf . - ... PUPÁ , pup , vb . I . ( Fam . ) 1. Tranz . și refl . recipr . A ( se ) săruta PUPÁT , pupaturi , s . n . ( Fam . ) Faptul de a ( se ) pupa ; sărutat , sărut , pupătură . - V. ... SĂRUTÁT s . n . Sărutare . - V. săruta |
||