|
|
||
|
Vezi și forma bază: PRĂDA Vezi și:PRADĂ, PRĂDARE, CĂLCA, CEAMBUR, DESPUIA, DESPUIAT, DEVALIZA, DEZBRĂCA, FURA, FURAT ... Mai multe din DEX...PRĂDAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRĂDÁT^1 s.n. Prădare. - V. prăda.Sursa : DEX '98 PRĂDÁT^2, -Ă, prădați, -te, adj. Jefuit, devastat; furat (de bunuri de preț). - V. prăda.Sursa : DEX '98 PRĂDÁT s. v. jaf.Sursa : sinonime PRĂDÁT s. v. aservit, rob, sclav, subjugat.Sursa : sinonime PRĂDÁT adj., s. v. captiv, prins, prizonier.Sursa : sinonime PRĂDÁT adj. 1. v. jefuit. 2. v. deposedat. 3. jefuit, răpit. (Bunuri \~.)Sursa : sinonime prădát s. n.Sursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRĂDATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru PRĂDAT. ... născut Ce m-au adăpat ci șaăte și-n sînul ei m-au crescut. Să o vînd la orișicine va voi a o prăda, Obezile ca s-o lege eu să grăbesc a le da. Pe fiii săi cei durelnici prin vînzare să-i zăresc, Pe lăcuitorii ... Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara Grigore Ureche - Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă de Grigore Ureche Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povĂ©stea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rĂ©le, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cĂ©le rĂ©le să să ferească și să să socotească, iar dupre cĂ©le bune să urmĂ©ze și să să învĂ©țe și să să îndireptĂ©ze. Și pentru acĂ©ia, unii de la alți chizmindu și însemnând și pre scurtu scriind, adecă și răposatul Gligorie UrĂ©che ce au fost vornic mare, cu multa nevoință cetind cărțile și izvoadele și ale noastre și cele striine, au aflat cap și începătura moșilor, de unde au izvorât în țară și s-au înmulțit și s-au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre acĂ© ... Ștefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... Ştefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... E mult de-atunci... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție E mult de-atunci... e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate... Hei ! să te miri, să te cutremuri De cîte-au fost nainte vremuri... Și-i mult, e mult de-atunci, nepoate ! Intrase sabie în țară... Zaveră... ciumă... jaf și pară ! S-au prăpădit ai mei cu toții, Și tot ce-aveam prădară hoții Și turcul stăpînea în țară... Cum am scăpat și eu cu zile Nici aș putea să-ți spun, copile... Pesemne pronia cerească, Voind ca să mă pedepsească, Mi-a dăruit pedeapsa-n zile... Că, uite, vremurile-acele De-au fost amarnice și grele, Dar inimi drepte, credincioase, Vin bun și cîntece frumoase Erau pe vremurile-acele... Azi cat nedumerit, nepoate : Cum toate se schimbară, toate ! Din cîntece azi n-ai ce-alege, Nici vinul nu e vin în lege, Nici inimi nu mai sunt, Alecu Donici - Câinele lătrând Alecu Donici - Câinele lătrând Câinele lătrând de Alecu Donici — Am, am instinct de câine: Să latru până mâine; Vroi să răspund menirii de câine credincios. Cei buni pe lângă mine pot trece-n bună pace, Iar cei răi să se teamă! Eu am cu ei a face, La ei dau furios, Am, am, am drit de câine Să-i latru până mâine. Așa bătea-ntr-o noapte în târg la negustor Un câine păzitor. — Mă mir — îi zise oaia tot de la acea casă — Cum nu urăști lătrând, Când lumii nici nu-i pasă De-un câine hămăind Și cum poți tu alege Pe răi din acei buni? — Pot, câinele răspunse, eu am instinct, am lege De-a nu spune minciuni. Vezi ist trecător simplu ce merge cu pas mare, Statornic, așezat; El este bun, își cată de drum cu nepăsare Și trece nelătrat. Dar iată, un rău vine; vezi-l cum tot pândește, Se trage-ncetișor, În gându-i furtișaguri, prădări închipuiește, E gata de-orice crimă, e gata de omor. O! am să-l latru tare, Am să-l veghesc la lume spre pildă, spre-nfruntare, Și în ... Alecu Donici - Lupul bătrân Lupul bătrân de Alecu Donici Un fabulist al nostru ne-au povestit c-odată Se rânduise-n țară un lup nazâr pe oi, Dar cum ocârmuise, el încă nu ne-arată; Și ce isprăvi făcuse, ne lasă-a ghici noi. Așadar cercetarăm Și ne încredințarăm Că turma-ncredințată acestui nazâr mare, Prădată, ovilită, Călcată, spârcuită, Dup-o osândă lungă abia avu scăpare. Luat fiind în durăt, de-o laie de cotei, C-urechile plioștite, cu coada între vine, Nazârul lup cu fuga se duse-n țări străine, Abia scăpând de ei! Acum iar de-odată un vuiet se stârnește, Că după atâta vreme bătrânul lup dorește Să vie iar în țară, unde-i făgăduise Cârlanii să-l aleagă nazâr împărătesc. Se vede că Nazârul trecutul a uitat, Nu știe că coteii ce-atunci l-au alungat Acum sunt dulăi Și nu i-ar ședea bine La bătrânețe tocmai, să pață vro Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova ... nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda ... Alecu Russo - Stânca Corbului Stânca Corbului de Alecu Russo Legendă culeasă de la Bicaz Vizitând valea Bicazului, care dă în valea Bistriței, caii noștri se înșirau pe cărări înguste și pietroase, conduși fiind de un călăuz muntean. Acesta era tipul românului din Carpați, tânăr, vesel, sprinten, dibaci, lipsit de învățătură, însă înzestrat cu bunul simț al strămoșilor noștri. El își purta calul în joc și ne povestea în graiul său poetic viața lui de copil al munților, vânătorile sale la urși și chiar îndrăgirile inimii lui, spunându-ne totodată numele piscurilor și admirând ca noi mărețele așezături stâncoase, care ne înconjurau ca un amfiteatru uriaș. Strâmtoarea în care curge pârâul Bicazului este una din cele mai frumoase din Carpați; natura pare că a voit a aduna la un loc tot ce a putut crea mai grațios, mai pitoresc și mai grozav. Tablou magic și demn de penelul lui Salvator Rosa . Soarele asfințind într-un ocean de lumină înfocată; câțiva plăieși trecând printre copaci; câțiva vulturi, zburând roată împrejurul vârfului Ceahlăului, și jos, lângă o naltă stâncă, caii noștri adăpându-se în apa limpede a Bicazului! — Priviți — ne zice călăuzul ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor] 3 [Fărădelegile ienicerilor] 4 Note [Invocația] Ce necaz, ce osîndire, vai mie ! ce foc amar, Ce trăsnet și ce lovire, ce otrăvitori pahar. Cine-au socotit vrodată, cine-au putut pune-n gînd, Jalnica țării stricare s-o vază așa curînd? În ce stare, amar mie! te cutremuri cînd gîndești A lacrimilor năvală, chip nu este s-o oprești. Toată țara-i în picioare, om peste om dă fugând, O suflare nu întîmpini și să n-o privesti plîngînd. Sate, orașe, ținuturi, mai toate pustiile vezi; Ș-un norod în îngrijire, atâta încât nu-l crezi Povățuitoriu [1] nu crede, n-ascultă mîngăitoriu, Aleargă, neștiind unde, vor liman [2] , cer agiutoriu. Cine să-l povățuiască [3] , căci dregătorii n-au rămas, Cei mai îndrăzneți și vrednici din dregătorii s-au tras [4] Vai, ponorături [5] , prăpăstii, codrii cei înfricoșați Gem de duioasa oftare a celor înspăimîntați. Toți aleargă, cer ... Alexandru Vlahuță - În amurg... Alexandru Vlahuţă - În amurg... În amurg... de Alexandru Vlahuță Vâslaș ce-aleargă împins în zare De oarba sete a fericirii, Pe câmp de ape fără cărare, Omul e pururi prad-amăgirii; Căci scris e dorul să și-l agațe Numai de umbre și de năluce, Ce-n a lui veșnic întinse brațe Zadarnic cearcă să le apuce. Și când viața abia-i o rază Atât de slabă și trecătoare, Când știe bine că-naintează Înspre-a pieirii de veci vâltoare, De ce vâslește și se răpede Cu-atâta pripă și nerăbdare Dup-o nălucă de foc ce-o vede Fugind în noapte-i, din zare-n zare? . . . . . . . . . . . . . . . Asta-i ascunsa firii dorință Ce-nspre repaus veșnic o-mpinge: Orice lumină i-o suferință; Scăpare-i noaptea-n care se stinge. Tremurătoare, viața bate, C-o frică oarbă și nențeleasă, La poarta păcii neturburate, Din care omul n-a vrut să iasă; Căci chinul vieții cine l-ar cere? Ce stea de sineși s-ar mai aprinde Când ar ști bine că i-o durere Din întuneric a se desprinde!... Unde mă duceți, visuri deșarte? De ce, luceafăr, te-afunzi ... Alexandru Vlahuță - Ah! Cântă-mi mereu Alexandru Vlahuţă - Ah! Cântă-mi mereu Ah! Cântă-mi mereu de Alexandru Vlahuță D-șoarei M. G. Menită din leagăn de blânda-ți ursită, Menită să cânți, În ceruri, cu gândul copilă iubită, În ceruri te-avânți. Și multe din lumea în veci stătătoare, Și multe răpești, Mistere frumoase și fărmecătoare, Mistere cerești. Și vii de la îngeri cu taine sfințite, Și vii pe pământ, Și spui lumei noastre de lumi infinite, Și spui al tău cânt. Ș-ascultă pământul cuprins de uimire, Ș-ascultă cu dor, Șoptindu-i de îngeri, de cer, nemurire, Șoptindu-i ușor. Dar cerul se simte prădat de-a ta minte, Dar ceru-i mâhnit, Căci tu ai spus lumii a lui taine sfinte, Căci tu l-ai smerit. Pământul te-adoră răpit de-admirare, Pământ sum și eu. Ah! cântă-mi. Îmi place cereasca-ți cântare; Ah! cântă-mi Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II Epistola II - Către versurile mele de Antioh Cantemir traducere realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Văd că vi s-a urât, versuri, de-a mai sta în închisoare Și în umbră de ani zece; văd că vrând să vedeți soare Slobozenie îmi cereți, înșelându-v-a gândi Că la cititorii veseli primire veți găsi, C-aducându-le plăcere, folosință și zăbavă, Vouă vă va face cinste, mie laudă și slavă. Deși știu că prin aceasta în idee ne-amăgim Vă slobod în pace, mergeți; ați vrut să ne despărțim! Când din mână-mi mână-ți trece, veți vedea c-aveam dreptate Să vă țin în întuneric părăsite și uitate; Veți vedea c-a noastre gânduri foarte lesne s-amăgesc; Mulți pentru dorința slavei nasurile își julesc! Încât floarea noutății veți păstra neveștezită, Oamenii ce iubesc noul vor citi cu mulțumită, Căci de-i și gol adevărul la-nțelepți tot e plăcut; Iar îndată ce-acea floare veștezită a căzut, Toți vor judeca că mintea mi-a venit în rătăcire Ș-ale mele bune sfaturi le vor numi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PRĂDATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PRĂDAT. Judecatorii Capitol 2 Judecatorii 1 Judecatorii Capitol 2 1 Îngerul Domnului S`a suit din Ghilgal la Bochim, și a zis: ,,Eu v`am scos din Egipt, și v`am adus în țara pe care am jurat părinților voștri că v`o voi da. Am zis: ,Niciodată nu voi rupe legămîntul Meu cu voi; 2 și voi să nu încheiați legămînt cu locuitorii din țara aceasta, ci să le surpați altarele.` Dar voi n`ați ascultat de glasul Meu. Pentruce ați făcut lucrul acesta? 3 Am zis atunci: ,Nu -i voi izgoni dinaintea voastră; ci vă vor sta în coaste, și dumnezeii lor vă vor fi o cursă.`` 4 După ce a spus Îngerul Domnului aceste vorbe tuturor copiilor lui Israel, poporul a ridicat glasul și a plîns. 5 Au pus locului aceluia numele Bochim (Ceice plîng); și au adus jertfe Domnului acolo. 6 Iosua a dat drumul poporului, și copiii lui Israel au plecat fiecare în moștenirea lui, ca să ia țara în stăpînire. 7 Poporul a slujit Domnului în tot timpul vieții lui Iosua, și în tot timpul vieții bătrînilor cari au trăit ... ... pe cîmp, și nu vor tăia lemne din păduri, ci vor face focul cu armele. Vor jăfui pe cei ce i-au jăfuit, și vor prăda pe cei ce i-au prădat, zice Domnul Dumnezu.`` 11 ,,În ziua aceea, voi da lui Gog un loc de înmormîntare în Israel: valea călătorilor ... Judecatorii Capitol 8 Judecatorii 7 Judecatorii Capitol 8 1 Bărbații lui Efraim au zis lui Ghideon: ,,Ce înseamnă felul acesta de purtare față de noi? Pentruce nu ne-ai chemat, cînd ai plecat să te lupți împotriva lui Madian?`` Și au avut o mare ceartă cu el. 2 Ghedeon le -a răspuns: ,,Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim de cît culesul întregei vii a lui Abiezer?`` 3 În mînile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, și Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?`` Dupăce le -a vorbit astfel, li s`a potolit mînia. 4 Ghedeon a ajuns la Iordan, și l -a trecut, el și cei trei sute de oameni cari erau cu el, obosiți, dar urmărind mereu pe vrăjmaș. 5 El a zis celor din Sucot: ,,Dați, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoțește, căci sînt obosiți, și sînt în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, împărații Madianului.`` 6 Căpeteniile din Sucot au răspuns: ,,Este oare mîna lui Zebah și Țalmuna în stăpînirea ... 2 Cronici Capitol 20 2 Cronici 19 2 Cronici Capitol 20 1 După aceea, fiii lui Moab și fiii lui Amon, și cu ei niște Moaniți, au pornit cu război împotriva lui Iosafat. 2 Au venit și au dat de știre lui Iosafat, zicînd: ,,O mare mulțime înaintează împotiva ta de dincolo de mare, din Siria, și sînt la Hațațon-Tamar, adică En-Ghedi.`` 3 În spaima sa, Iosafat și -a îndreptat fața să caute pe Domnul, și a vestit un post pentru tot Iuda. 4 Iuda s`a adunat să cheme pe Domnul, și au venit din toate cetățile lui Iuda să caute pe Domnul. 5 Iosafat a venit în mijlocul adunării lui Iuda și a Ierusalimului, în Casa Domnului, înaintea curții celei noi. 6 Și a zis: ,,Doamne, Dumnezeul părinților noștri, nu ești Tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpînești Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n`ai Tu în mînă tăria și puterea, așa că nimeni nu Ți se poate împotrivi? 7 Oare n`ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului Tău Israel, și n`ai dat -o Tu pentru ... 2 Cronici Capitol 28 2 Cronici 27 2 Cronici Capitol 28 1 Ahaz avea douăzeci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit șasesprezece ani la Ierusalim. El n`a făcut ce este bine înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David. 2 A umblat în căile împăraților lui Israel; și a făcut chiar chipuri turnate pentru Baali, 3 a ars tămîie în valea fiilor lui Hinom, și a trecut pe fiii săi prin foc, după urîciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 4 Aducea jertfe și tămîie pe înălțimi, pe dealuri și supt orice copac verde. 5 Domnul, Dumnezeul său, l -a dat în mînile împăratului Siriei. Sirienii l-au bătut și i-au luat un mare număr de prinși de război, pe cari i-au dus la Damasc. A fost dat și în mînile împăratului lui Israel, care i -a pricinuit o mare înfrîngere. 6 Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într`o singură zi în Iuda o sută douăzeci de mii de oameni, toți viteji, pentrucă părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul ... Estera Capitol 3 Estera 2 Estera Capitol 3 1 După aceste lucruri, împăratul Ahașveroș a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul. L -a ridicat în cinste, și a pus scaunul lui mai pe sus de scaunele tuturor căpeteniilor cari erau lîngă el. 2 Toți slujitorii împăratului, cari stăteau la poarta împăratului, plecau genunchiul și se închinau înaintea lui Haman, căci așa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina. 3 Și slujitorii împăratului, cari stăteau la poarta împăratului, au zis lui Mardoheu: ,,Pentru ce calci porunca împăratului?`` 4 Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, și el nu -i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărîrea lui; căci el spusese că este Iudeu. 5 Și Haman a văzut că Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina înaintea lui. S`a umplut de mînie; 6 dar a crezut prea puțin pentru el să pună mîna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, și a voit ... Iov Capitol 17 Iov 16 Iov Capitol 17 1 Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mă așteaptă mormîntul. 2 Sînt înconjurat de batjocoritori, și ochiul meu trebuie să privească spre ocările lor. 3 Pune-Te singur zălog pentru mine înaintea Ta; altfel, cine ar putea răspunde pentru mine? 4 Căci le-ai încuiat inima în fața priceperii. De aceea nici nu -i vei lăsa să biruie. 5 Cine dă pe prieteni să fie prădați, copiilor aceluia li se vor topi ochii. 6 M`a făcut de basmul oamenilor, și ca unul pe care -l scuipi în față! 7 Ochiul mi se întunecă de durere; toate mădularele mele sînt ca o umbră. 8 Oamenii fără prihană sînt înmărmuriți de aceasta, și cel nevinovat se răscoală împotriva celui nelegiuit. 9 Cel fără prihană rămîne totuș tare pe calea lui, cel cu mînile curate se întărește tot mai mult. 10 Dar voi toți, întoarceți-vă, veniți iarăș cu cuvîntările voastre, și vă voi arăta că între voi niciunul nu e înțelept. 11 Ce! mi s`au dus zilele, mi s`au nimicit planurile, planurile acelea făcute cu atîta iubire în inima mea... 12 Și ei mai spun că ... Isaia Capitol 24 Isaia 23 Isaia Capitol 24 1 Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii; 2 cum se întîmplă preotului se întîmplă și poporului, stăpînului ca și slugii, stăpînei ca și slujnicei, vînzătorului ca și cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca și celui ce ia cu împrumut, datornicului ca și cel căruia îi este dator. 3 Țara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a hotărît așa. 4 Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniți și tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere, 5 căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel vecinic! 6 De aceea mănîncă blestemul țara, și sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei. 7 Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor, s`a sfîrșit veselia gălăgiosă, s`a dus bucuria arfei. 9 Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ... Isaia Capitol 42 Isaia 41 Isaia Capitol 42 1 ,,Iată Robul Meu, pe care -L sprijinesc, Alesul Meu, în care Își găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2 El nu va striga, nu-Și va ridica glasul, și nu -l va face să se audă pe ulițe. 3 Trestia frîntă n`o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu -l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. 4 El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, pînă va așeza dreptatea pe pămînt; și ostroavele vor nădăjdui în legea Lui.`` 5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile și le -a întins, care a întins pămîntul și cele de pe el, care a dat suflare celor ce -l locuiesc, și suflet celor ce merg pe el. 6 ,,Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mîntuire, și Te voi lua de mînă, Te voi păzi și Te voi pune ca legămînt al poporului, ca să fii Lumina neamurilor, 7 să deschizi ochii orbilor, să scoți din temniță pe cei legați, și din prinsoare pe cei ce locuiesc în întunerec. ... ... copitele cailor lui, și-ți va ucide poporul cu sabia, și stîlpii mîndriei tale vor cădea la pămînt. 12 Îți vor ridica bogățiile, îți vor prăda mărfurile, îți vor surpa zidurile, îți vor dărîma casele tale cele plăcute, și vor arunca în ape pietrele, lemnele și țărîna ta. 13 Voi face ... ... împotriva lui. 19 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată că dau lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, țara Egiptului; el îi va ridica bogățiile, o va prăda, și o va jăfui; aceasta va fi plata oastei lui! 20 Ca plată pentru slujba făcută împotriva Tirului, îi dau țara Egiptului; căci pentru Mine ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRĂDATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru PRĂDAT. ... PRÁDĂ , prăzi , s . f . 1. Faptul de a prăda ; prădare , jefuire , jaf ; devastare . 2. ( Concr . ) Totalitatea bunurilor materiale și ( în trecut ) a persoanelor luate de cel care pradă ( mai ales în timp ... ... PRĂDÁRE , prădări , s . f . Acțiunea de a prăda și rezultatul ei ; jaf , pradă , prădat ^1 . - V. prăda CĂLCÁ , calc , vb . I . I. 1. Intranz . A pune piciorul pe ceva sau pe undeva ; a păși . 2. Tranz . ( Pop . ; despre bărbătușul păsărilor ) A fecunda . 3. Intranz . A intra , a veni undeva , a se abate . 4. Tranz . A cutreiera , a străbate un drum , o regiune etc . 5. Tranz . Fig . A încălca pustiind și prădând . II. Tranz . 1. A strivi , a zdrobi , a nimici cu picioarele . 2. A nu respecta o hotărâre , o lege , o obligație etc . III. Tranz . A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de CEAMBÚR , ceambururi , s . n . ( Înv . ) Detașament ( tătăresc ) trimis ( sau plecat ) să ... A ( se ) dezbrăca în pielea goală . 2. Tranz . A - i lua cuiva tot ce are ; a jefui , a prăda . 3. Tranz . A jupui de piele . 4. Tranz . A scoate dintr - o scriere , dintr - un dosar , dintr - o publicație etc . tot ... DESPUIÁT , - Ă , despuiați , - te , adj . 1. Dezbrăcat , în pielea goală ; p . ext . îmbrăcat foarte sumar sau decoltat . 2. Jefuit , prădat . 3. ( Despre o carte , un dosar , o publicație etc . ) Din care s - a extras tot ce interesează dintr - un anumit punct de vedere , care a fost excerptat . [ Pr . : - pu - iat . - Var . : despoiát , - ă ... DEVALIZÁ , devalizez , vb . I . Tranz . ( Livr . ) A prăda ... a scoate cuiva îmbrăcămintea cu care se află îmbrăcat ; a ( se ) despuia . 2. Tranz . Fig . A jefui , a prăda ... altcuiva ; a lua ceva fără nici un drept de la cineva , păgubindu - l ; a hoți , a jefui , a prăda FURÁT^2 , - Ă , furați , - te , adj . 1. Prădat ( de bunuri de preț ) . 2. ( Rar ; în expr . ) Furat de minți = descreierat , zăpăcit ; nebun . - FURÁT^1 s . n . Faptul de a fura . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||