Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PANICULĂ, PANICULAT, CASTAN, CIUMIZĂ, COLILIU, CURPEN, GĂLBENEA, IARBĂ, IPERIGE, PORUMB ... Mai multe din DEX...

PANICUL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PANÍCUL, panicule, s.n. Tip de inflorescență în formă de chiorchine compus, ale cărui ramuri secundare sunt și ele ramificate și poartă flori, spiculețe sau capitule^2. [Var.: panículă s.f.] - Din lat. panicula, fr. panicule.

Sursa : DEX '98

 

PANÍCUL s. (BOT.) racem compus.

Sursa : sinonime

 

panícul s. n., pl. panícule

Sursa : ortografic

 

PANÍCUL \~e n. bot. Inflorescență compusă, având forma unui ciorchine cu ramurile secundare ramificate. /<lat. panicula, fr. panicule

Sursa : NODEX

 

PANÍCUL s.n. 1. Inflorescență în formă de ciorchine sau de spic. 2. (Anat.) Strat de țesut alcătuit dintr-un singur tip tisular. [Var. paniculă s.f. / < fr. panicule, cf. lat. panicula].

Sursa : neologisme

 

PANÍCUL^1 s. n. inflorescență în formă de ciorchine compus, cu axul principal ramificat, axele secundare formând spiculețe uniforme; racem compus. (< fr. panicule, lat. panicula)

Sursa : neoficial

 

PANÍCUL^2 s. n. (anat.) strat de țesut dintr-un singur tip tisular. (< fr. panicule, lat. paniculus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PANICUL

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru PANICUL.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PANICUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PANICUL.

PANICULĂ

... PANÍCULĂ s . f . v . panicul

 

PANICULAT

... PANICULÁT , - Ă , paniculați , - te , adj . ( Despre plante sau despre inflorescențe ) Care are florile în panicul , cu panicul ; ( despre inflorescențe ) care are formă de panicul

 

CASTAN

CASTÁN , castani , s . m . 1. Arbore cu frunze simple , alungite și cu fructe comestibile ( Castanea sativa sau vesca ) . 2. Arbore mare , cu frunze compuse , cu flori albe sau roșcate , dispuse în panicule , și cu fructe necomestibile ( Aesculus

 

CIUMIZĂ

... CIUMÍZĂ , ciumize , s . f . Plantă graminee furajeră cu frunze late și cu inflorescența un panicul

 

COLILIU

... f . , adj . 1. S . f . Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor , cu tulpini subțiri , înalte , cu frunze înguste , cu inflorescența un panicul cu prelungiri flexibile , prevăzute în vârful semințelor cu peri lungi , albi și pufoși ; năgară ( Stipa ) . 2. Adj . Alb ( ca colilia ) . [ Var . : ( pop . ) colíe s . f ...

 

CURPEN

CÚRPEN , curpeni , s . m . 1. Mlădiță lungă și subțire a viței de vie sau a altei plante agățătoare , care se încolăcește sau se agață de alte plante , de araci etc . ; tulpina unor plante târâtoare ca dovleacul , pepenele etc . ; p . ext . ramură tânără și flexibilă . 2. Arbust cu tulpina subțire , agățătoare și ramificată , cu frunze compuse , cu flori mari , violete sau albe , în panicule ( Clematis

 

GĂLBENEA

GĂLBENEÁ , gălbenele , s . f . 1. Plantă erbacee cu tulpina groasă , cu frunze lanceolate și dințate , cu flori galbene , care crește în locuri umede ( Rorippa amphibia ) . 2. ( La pl . ) Plantă erbacee cu tulpina păroasă în partea de jos , cu frunze palmate și cu flori galbene - aurii ( Ranunculus pedatus ) . 3. ( La pl . ) Numele a trei plante erbacee din familia primulaceelor : a ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunzele ovale acoperite cu peri și cu flori galbene ( Lysimachia punctata ) ; b ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunze ovale - lunguiețe și cu flori galbene dispuse în panicule terminale ( Lysimachia vulgaris ) ; c ) drețe ( Lysimachia nummularia ) . - Galben + suf . -

 

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

IPERIGE

IPERÍGE s . f . pl . Plantă erbacee perenă cu tulpina ramificată de la bază , cu frunze liniare sau lanceolate și cu numeroase flori albe - roz mici , grupate în panicule ( Gypsophila paniculata ) . - Et .

 

PORUMB

... m . Plantă din familia gramineelor , cu tulpina înaltă , puternică și groasă , cu frunzele lungi și ascuțite la vârf și cu inflorescența un spic sau un panicul , cultivată ca plantă alimentară , industrială și furajeră ; păpușoi , cucuruz , mălai ( Zea mays ) . 2. S . m . Știuletele de porumb ( I 1 ) , împreună cu boabele de pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...