|
|
||
Vezi și:OMOFONIC
... Mai multe din DEX...
OMOFONIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OMOFONÍE, omofonii, s.f. 1. Însușirea de a fi omofon. 2. Factură a unei piese muzicale caracterizată prin predominarea unei voci sau a unei melodii asupra celorlalte (care formează acompaniamentul). - Din fr. homophonie.Sursa : DEX '98 omofoníe s. f., art. omofonía, g.-d. art. omofoníei; pl. omofoníi, art. omofoníileSursa : ortografic OMOFONÍE f. lingv. 1) Fenomen de coincidență sonoră a formei unor cuvinte diferite. 2) Tip de muzică în care predomină o linie melodică asupra celorlalte care o întregesc armonic (formând acompaniamentul). /Sursa : NODEX OMOFONÍE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este omofon. 2. (op. %polifonie%) Stil muzical caracterizat prin predominarea unei voci sau a unei melodii asupra celorlalte. [Gen. -iei, var. homofonie s.f. / < fr. homophonie, cf. gr. homos - la fel, phone - voce].Sursa : neologisme OMOFONÍE s. f. 1. însușirea de a fi omofon. 2. tehnică de compoziție în care o voce predomină, iar celelalte o acompaniază. 3. ansamblu de halucinații în care una dintre voci ocupă o poziție dominantă. (< fr. homophonie)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OMOFONIERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru OMOFONIE. ... OMOFÓNIC , - Ă , omofonici , - ce , adj . Care se referă la omofonie , care ține de omofonie |
||