|
|
||
|
Vezi și forma bază: NEDREPTĂȚI Vezi și:NĂPĂSTUIT, NEDREPTĂȚI, OBIDIT, OBIJDUIT ... Mai multe din DEX...NEDREPTĂȚIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NEDREPTĂȚÍT, -Ă, nedreptățiți, -te, adj. Căruia i s-a făcut o nedreptate. - V. nedreptăți.Sursa : DEX '98 NEDREPTĂȚÍT adj. v. persecutat.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NEDREPTĂȚITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru NEDREPTĂȚIT. Grigore Alexandrescu - Candela Grigore Alexandrescu - Candela Candela de Grigore Alexandrescu Tăcerea e adâncă și noaptea-ntunecoasă; Norii ascund vederea înaltelor tării, Ș-a stelelor de aur mulțime luminoasă Ce smălțuiau seninul cereștilor câmpii. Numai religioasa a candelei lumină Aprinsă de credință, și limpede și lină, Lua citit într-o singură silabă. Lucește înaintea icoanei ce slăvesc. Emblemă-a bunătații, mângâitoare rază, Ea parcă priimește și parcă-nfățișează, Rugăciunile noastre stăpânului obștesc! În minutele-acelea când sufletul gândește, Când omul se coboară în conștiința lui, Ca unei inimi care cu noi compătimește Frățeștei ei lumine durerea mea supui. Câte chinuri ascunse, câte lacrimi vărsate Au avut-o de martor, și i-am încredințat! Câte dorinți smerite și neînființate Am tăinuit de lume și ei am arătat! Dumnezeu ce de față pe cruce se arată, El care-a nedreptății e pildă de-ngrozit, Îmi spune că-nainte-i se va vedea odată Cel ce nedreptățește cu cel nedreptățit. Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână, Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, Umilit ca să-nșale și blând ucigător, Tronul dumnezeirii cum va putea să-l vază, Când la un semn puternic se ... Alexandru Vlahuţă - Dreptate Dreptate de Alexandru Vlahuță Sfânt lăcașul de la Putna mândru strălucește-n soare, Glasuri de argint răvarsă clopotele slăvitoare, Străduind credința veche din mormânt s-o mai învie. Darnici domni erau pe vremuri, lăudați de-a pururi fie!... Nestricat de viermi rămâne singur numele cel bun; Darnici domni erau pe vremuri, toate clopotele spun. Ci aude Ștefan Sfântul, lângă spada lui culcat, Cum cântările slăvirii până-n cripta lui străbat; Și făcându-și roată gândul peste câte-a fost trăit, Strigă din mormânt dreptatea Marelui Nedreptățit: Domn am stat Moldovei mele, și norodului părinte, Dragi mi-s luncile, dragi codrii, toate apele mi-s sfinte... Dar străjerul lor ș-a toate purtător de grijă cine-i? Cine-n pace duce greul bogăției și luminei, Și-n război cine-i viteazul fără slavă, fără nume? Domnul milostiv de-a pururi, cel mai darnic domn din lume E săracul. El palate și biserici și podoabe Fără preț a dat Moldovei El, cu mâinile lui roabe. El mi-a fost puterea-n lupte, și în liniște norocul. Când ștergeam de sânge spada și vroiam vremea și locul ... Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ... George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul de George Topîrceanu Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini. Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente. Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormaliâ€� au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice ... Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere) Grigore Alexandrescu - Bistriţa (Încheiere) Bistrița (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Coborându-ne de la peșteră, însoțiți de vuietul Bistriței, ce curgea în vale, luarăm o potecă ce duce la Arnota, mică biserică, spre miazănoapte, așezată la o înălțime de două ori mai sus decât peștera; deși Arnota se vede din curtea mănăstirii, dar îndată ce începi a sui, desimea pădurii și înălțimea vechilor stejari îți ast- upă vederea. Nimic nu îți spune că te-ai apropiat, decât lătratul câinilor ce te presimt și vestesc părinților că le vine o vizită. Ne mirarăm de iuțeala cu care suia călugărul nostru, căruia mulțimea anilor trebuia să-i fi slăbit puterile, dar care nu se arăta nicidecum obosit, în vreme ce noi avurăm trebuință să ne odihn- im în multe rânduri; iată ce e deprinderea. Pe muchia dealului, afară de zidurile Arnotei, este un foișor de lemn, pereții căruia sunt acoperiți cu numele fiecărui vizitator credincios care a avut răbdare să se suie acolo. Între alte nume citirăm pe al unei dame cunoscute și un fel de aforism scris de aceeași mână împotriva bătrânelor cochete care se joacă cu liniștea familiilor și-și fac o proprietate din bărbații altora; ... Ion Creangă - Cinci pâini Cinci pâini de Ion Creangă Anecdotă publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 12, 1 martie 1883 Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea și se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeț, necunoscut, îi ajunge din urmă și se oprește lângă dânșii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci e tare flămând și n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra. — Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea. Călătorul străin, flămând cum era, nemaiașteptând multă poftire, se așază jos lângă cei doi, și încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Și ... George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui George Topîrceanu - Eminescu şi epigonii lui Eminescu și epigonii lui de George Topîrceanu Pentru generațiile care vin, Eminescu , așa cum ne obișnuisem a-l cunoaște, nu mai există. Există alt Eminescu — un poet inegal, adeseori mediocru și incorect, care-și repetă unele figuri și întorsături de cuvinte până la saturație. Aceasta se datorește tocmai unora dintre admiratorii lui entuziaști, care nu s-au mulțumit să-l admire de la distanță, ci s-au apropiat să-l pipăie, să se frece bine de el, pentru propriul lor lustru. Se știe cum a început infamia. A apărut întâi un volum timid de „postumeâ€� — adică poezii definitive care nu au fost publicate de poet în timpul vieții lui... Noi ne revoltam atunci că se dau drept „poezii postume de Eminescuâ€� și se pun la îndemâna publicului mare niște bucăți de versuri pe care Eminescu însuși le condamnase. Acele bucăți nu trebuiau să servească decât cercetătorilor speciali, pentru lămurirea personalității artistice și sufletești a poetului. A apărut apoi alt volum în care, printre poeziile definitive, publicate în timpul vieții, erau strecurate și câteva postume, fără indicația că sunt †... Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu de Mihail Kogălniceanu Mare nedreptate se poate face a lăsa în tăcere pomenirea faptelor care cinevași în viață au săvârșit; iară cât pentru a lor calități, ori în ce parte fie, aceasta nu rămâne îndoială că acea persoană nu va putea iubi o laudă potrivită cu urmarea sa, că, precum a iubit a face, va iubi și aplauza lucrărilor sale. Asemene dreaptă judecată singur Hs. ne-o propune în două ziceri; cea intâi: "Cu ce măsură vă vor măsura, măsurați și voi lor" și a doua: "Vor învie cei ce au făcut bine întru moștenirea fericirii; iară cei ce au făcut rele, întru osânda vecinică". Apoi cu cât mai vârtos noi, oameni fiind, să nu păzim o așa sfântă dreptate? Eu, nefiind îngrijit despre aceasta, fără mustrare am alcătuit următorul Acatist, întru cinstea celui ce a vroit a se face vrednic unei asemene cuvântări. Începutul facem cu zicerea:"Doamne, răsplătește". Cuprins 1 ACATIST 1.1 Icosul 1 1.1.1 Condacul I 1.2 Icosul 2 1.2.1 ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ... Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ... Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie Memorial de călătorie de Grigore Alexandrescu Călătoria făcută împreună cu Ion Ghica în vara anului 1842. O parte a acestei călătorii este descrisă în Memorial După o preumblare de o lună și jumătate, mă întorsesem în București, loc obișnuit al rezidenței mele. N-apucasem încă să mă scutur bine de praf, când îmi aruncai ochii pe o scrisoare sosită de la Iași, în lipsă-mi. Amicul ce mi-o adresa, informat de mai-nainte de voiajul nostru, își arăta părerea de rău că n-a putut să ne însoțească și sfârșea zicând că se mângâie cu ideea că literatura noastră se va îmbogăți cu vreo producție vrednică de... Neînțelegând tocmai bine spiritul celor din urmă fraze, convocai îndată consiliul meu obișnuit, care se compunea de mine și de Ioan Ghica, tovarășul călător și statornic părtaș al întâmplărilor bune sau rele. Aici citii menționata scrisoare și cerui opinia Adunării; toți, afară de mine, îmi răspunseră astfel: "Înțelesul scrisorii este că tu trebuie să descrii tot ce ai văzut pe la locurile pe unde ai umblat." O asemenea opinie din partea consilierilor în judecata cărora am multă încredere făcu să-mi cază ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NEDREPTĂȚITRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru NEDREPTĂȚIT. Proverbele Capitol 18 Proverbele 17 Proverbele Capitol 18 1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. - 2 Nebunului nu -i este de învățătură, ci vrea să arate ce știe el. - 3 Cînd vine cel rău, vine și disprețul; și odată cu rușinea, vine și ocara. - 4 Cuvintele gurii unui om sînt ca niște ape adînci; izvorul înțelepciunii este ca un șivoi care curge într`una. - 5 Nu este bine să ai în vedere fața celui rău, ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată. - 6 Vorbele nebunului aduc ceartă, și gura lui înjură pînă stîrnește lovituri. - 7 Gura nebunului îi aduce pieirea, și buzele îi sînt o cursă pentru suflet. - 8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. - 9 Cine se lenevește în lucrul lui este frate cu cel ce nimicește. - 10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, și stă la adăpost. - 11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. - 12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. - 13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie și își trage ... 1 Corinteni Capitol 6 1 Corinteni 5 1 Corinteni Capitol 6 1 Cum! Cînd vreunul din voi are vreo neînțelegere cu altul, îndrăznește el să se judece cu el la cei nelegiuiți și nu la sfinți? 2 Nu știți că sfinții vor judeca lumea? Și dacă lumea va fi judecată de voi, sînteți voi nevrednici să judecați lucruri de foarte mică însemnătate? 3 Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? Cu cît mai mult lucrurile vieții acesteia? 4 Deci, cînd aveți neînțelegeri pentru lucrurile vieții acesteia, voi puneți judecători pe aceia pe cari Biserica nu -i bagă în seamă? 5 Spre rușinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înțelept, care să fie în stare să judece între frate și frate? 6 Dar un frate se duce la judecată cu alt frate, și încă înaintea necredincioșilor! 7 Chiar faptul că aveți judecăți între voi, este un cusur pe care -l aveți. Pentruce nu suferiți mai bine să fiți nedreptățiți? Dece nu răbdați mai bine paguba? 8 Dar voi singuri sînteți aceia cari nedreptățiți și păgubiți, și încă pe frați! 9 Nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? ... Fapte Capitol 7 Fapte 6 Fapte Capitol 7 1 Marele preot a zis: ,,Așa stau lucrurile?`` 2 Ștefan a răspuns: ,,Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S`a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i -a zis: ,Ieși din țara ta și din familia ta, și du-te în țara, pe care ți -o voi arăta.`` 4 El a ieșit atunci din țara Haldeilor, și s`a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, și seminței lui după el, măcar că n`avea niciun copil. 6 Dumnezeu i -a spus că sămînța lui va locui într -o țară străină, va fi robită, și va fi chinuită patru sute de ani. 7 ,Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a ... Deuteronomul Capitol 24 Deuteronomul 23 Deuteronomul Capitol 24 1 Cînd cineva își va lua o nevastă și se va însura cu ea, și s`ar întîmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva rușinos în ea, să -i scrie o carte de despărțire, și, după ce -i va da -o în mînă, să -i dea drumul din casa lui. 2 Ea să iasă de la el, să plece, și va putea să se mărite după un alt bărbat. 3 Dacă și acesta din urmă începe s`o urască, îi scrie o carte de despărțire, și după ce i -o dă în mînă, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat -o de nevastă, moare, 4 atunci bărbatul dintîi, care îi dăduse drumul, nu va putea s`o ia iarăș de nevastă, după ce s`a pîngărit ea, căci lucrul acesta este o urîciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți -o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău. 5 Cînd un om va fi însurat de curînd, să nu se ducă la oaste, și ... Plingerile lui Ieremia Capitol 3 Plingerile lui Ieremia Capitol 3 Plingerile lui Ieremia 2 Plingerile lui Ieremia Capitol 3 1 Eu sînt omul care a văzut suferința supt nuiaua urgiei Lui. 2 El m`a dus, m`a mînat în întunerec, și nu în lumină. 3 Numai împotriva mea își întinde și își întoarce mîna, toată ziua. 4 Mi -a prăpădit carnea și pielea, și mi -a zdrobit oasele. 5 A făcut zid împrejurul meu, și m`a înconjurat cu otravă și durere. 6 Mă așează în întunerec, ca pe cei morți pentru totdeauna. 7 M`a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m`a pus în lanțuri grele. 8 Să tot strig și să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primește rugăciunea. 9 Mi -a astupat calea cu pietre cioplite, și mi -a strîmbat cărările. 10 Mă pîndește ca un urs și ca un leu într`un loc ascuns. 11 Mi -a abătut căile, și apoi s`a aruncat pe mine, și m`a pustiit. 12 Și -a încordat ... Maleahi Capitol 3 Maleahi 2 Maleahi Capitol 3 1 Iată, voi trimete pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Și deodată va intra în Templul Său Domnul pe care -L căutați: Solul legămîntului, pe care -L doriți; iată că vine, -zice Domnul oștirilor. - 2 Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămînea în picioare cînd Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului, și ca leșia nălbitorului. 3 El va ședea, va topi și va curăți argintul; va curăți pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămurește aurul și argintul, și vor aduce Domnului daruri neprihănite. 4 Atunci darul lui Iuda și al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară. 5 Mă voi apropia de voi pentru judecată, și Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descîntătorilor și preacurvarilor, împotriva celor ce jură strîmb, împotriva celor ce opresc plata simbriașului, cari asupresc pe văduvă și pe orfan, nedreptățesc pe străin, și nu se tem de Mine, zice Domnul oștirilor. 6 ,,Căci Eu sînt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n`ați fost nimiciți. 7 Din ... Fapte Capitol 25 Fapte 24 Fapte Capitol 25 1 Festus, cînd a venit în ținutul său, după trei zile s`a suit dela Cezarea în Ierusalim. 2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii Iudeilor i-au adus plîngere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință, 3 și i-au cerut, ca un hatîr pentru ei, să trimeată să -l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să -l omoare pe drum. 4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezarea, și că el însuș are să plece în curînd acolo. 5 ,,Deci``, a zis el, ,,cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine, și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să -l pîrască.`` 6 Festus n`a zăbovit între ei decît opt sau zece zile; apoi s`a coborît la Cezarea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător, și a poruncit să fie adus Pavel. 7 Cînd a sosit Pavel, Iudeii, cari veniseră dela Ierusalim, l-au înconjurat, și au adus împotriva lui multe și grele ... 2 Corinteni Capitol 7 2 Corinteni 6 2 Corinteni Capitol 7 1 Deci, fiindcă avem astfel de făgăduințe, prea iubiților, să ne curățim de orice întinăciune a cărnii și a duhului, și să ne ducem sfințirea pînă la capăt, în frica de Dumnezeu. 2 Înțelegeți-ne bine! N`am nedreptățit pe nimeni, n`am vătămat pe nimeni, n`am înșelat pe nimeni. 3 Nu spun aceste lucruri ca să vă osîndesc, căci am spus mai înainte că sînteți în inimile noastre pe viață și pe moarte. 4 Am o mare încredere în voi. Am tot dreptul să mă laud cu voi. Sînt plin de mîngîiere, îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile noastre. 5 Căci și după venirea noastră în Macedonia, trupul nostru n`a avut nicio odihnă. Am fost necăjiți în toate chipurile: de afară lupte, dinlăuntru temeri. 6 Dar Dumnezeu, care mîngîie pe cei smeriți, ne -a mîngîiat prin venirea lui Tit. 7 Și nu numai prin venirea lui, ci și prin mîngîierea cu care a fost mîngîiat și el de voi. El ne -a istorisit despre dorința voastră arzătoare, despre lacrămile voastre, despre ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEDREPTĂȚITRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru NEDREPTĂȚIT. NĂPĂSTUÍT , - Ă , năpăstuiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care este nedreptățit , căruia i se face un rău ; asuprit , oprimat . V. NEDREPTĂȚÍ , nedreptățesc , vb . IV . Tranz . A trata pe cineva în chip nedrept , a ( - i ) face cuiva o OBIDÍT , - Ă , obidiți , - te , adj . ( Înv . și pop . ) 1. Amărât , mâhnit , necăjit , chinuit ; zdrobit de durere . Care exprimă mâhnire , obidă . 2. ( Adesea substantivat ) Nedreptățit , oprimat , asuprit . - V. OBIJDUÍT , - Ă , obijduiți , - te , adj . ( Înv . ; adesea substantivat ) Nedreptățit , asuprit , împilat ; exploatat , năpăstuit . - V. |
||