|
|
||
|
Vezi și forma bază: OBIJDUI Vezi și:OBIJDUI, OBIJDUIRE, OBIJDUITOR ... Mai multe din DEX...OBIJDUIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OBIJDUÍT, -Ă, obijduiți, -te, adj. (Înv.; adesea substantivat) Nedreptățit, asuprit, împilat; exploatat, năpăstuit. - V. obijdui.Sursa : DEX '98 OBIJDUÍT adj., s. v. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OBIJDUITRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru OBIJDUIT. Ștefan Octavian Iosif - Poveste (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Poveste (Iosif) Poveste de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Se spune-n basme c-a trăit Demult, demult pe lume-odată Un biet copil orfan, robit De-o vrăjitoare blestemată. În lanțuri ea-l ținea oricînd, Și el plîngea de disperare, Dar lacrimile-i, picurănd, Se prefăceau mărgăritare... Iar vrăjitoarea le strîngea Și tot mai multe vrea să strîngă, Încăt din ce mai mult plîngea, El tot mai mult avea să plîngă... Așa, copii obijduiți Pe lumea noastră sînt poeții, Încătușați și chinuiți De vraja blestemată-a vieții. Ei plîng de drag, ei plîng de dor, Și cearcă în zadar uitare, Sporind cu lacrimile lor Comoara de Alexei Mateevici - Datoria noastră Alexei Mateevici - Datoria noastră Datoria noastră de Alexei Mateevici Vremea și împrejurările, în care ne aflăm noi astăzi, pun asupra noastră o datorie, pe care trebuie s-o știe orișice moldovean din Basarabia și să se străduie s-o aducă la îndeplinire. Să nu creadă nimeni că ea este un lucru nou, necunoscut sau că este atât de greu, încât nici nu te mai poți gândi la îndeplinirea datoriei. Nu este lucru necunoscut, căci este din suferințele de veacuri ale norodului nostru moldovenesc. Este plângerea moldoveanului nostru, năzuința lui la o viață în rând cu oamenii. Cum să nu știe el, sărmanul, ceea ce are și ceea ce ar dori sa aibă? Durerile lui au găsit întotdeauna răsunet pe paginile gazetei noastre. Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate să tacă și să doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul să simți durerea, ca să cauți alinare, însăși firea te face s-o cauți îndată ce ai simțit-o. Asta este o datorie firească. Dacă moldovenii noștri pân-în vremea de astăzi au stat obijduiți în întuneric, apoi asta din pricină că au fost atât de chinuiți în traiul lor, atât de lipsiți de cele ... Alexei Mateevici - Din psalmul al XIV-lea Alexei Mateevici - Din psalmul al XIV-lea Cui, Doamne, i-i făgăduită Înălțimea muntelui Tău sfânt? A cărui inimă-i cinstită Dorințele curate-i sânt Și care faptele cu banul Nu și-au vândut, n-au cântărit, Ce nu și-au clevetit dușmanul, Pe frate n-au obijduit... Dar care cu credință vie, Cu cugetul neîngrelat Ți-aduce-nchinăciune Ție 'Naintea Ta, drept și curat. Și sfânt, o Doamne, Ți-i alesul: De va ieși-n război cu arme Doritul cerului, trimesul Putea-va uriași să sfarme; De-i împărat, a lui noroade Și prin oraș și pe la țară, Dori-vor adevăr, dreptate, Sorbi-vor aur din ogoare... De va lua timpanu-n mâine, Minuni va face-a Sa cântare Și îndreptându-se spre Tine Nu se va pierde în uitare. Ianuarie Alexei Mateevici - Iuda Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Hristos se roagă. Sânge cade Din fruntea lui în picături Pentru a lumii răutate, A omului păcate, uri. Dumnezeiasca-nsuflețire Îi arde-n ochii Lui senini, Și cu o jalnică zâmbire El rabdă-a crucii chinuire, Cununa aspră cea de spini. Pe lângă cruce stau în roată Mulțimi de oameni. Uneori Întunecata, oarba gloată, De râs bufnește mișcător, Și nu pricepe, nu gândește, Pe Cine îl obijduiește Cu râsul batjocoritor, Ce a făcut El, de la chin Ca pe un rău L-a osândit? Și ce vrăjmaș de ură plin La Dumnezeu s-a îndârjit? Cu-a dragostei învățătură El blând, în lume a intrat, A pătimit și s-a rugat; Iar lumea în nespusă ură Cu sângele Lui s-a pătat. II Sfârșitu-s-a! O noapte blândă Ardea-n albastre înălțimi, Ea lumina cetatea sfântă Și largile împrejurimi. Lumina lunii gânditoare Când s-ascundea în nourași, Când s-aprindea tremurătoare Deasupra sfântului ... Alexei Mateevici - Munca noastră Alexei Mateevici - Munca noastră Munca noastră de Alexei Mateevici Articol apărut în Basarabia nr. 59, 1906, semnat cu pseudonimul Fl. Măgureanu. Anul se sfârșește. Încă vreo câteva zile și el se va duce în vecinicie. Și iată dar că ne vedem la hotarul trecutului și viitorului nostru. Obiceiul omului este că, trecând o bucată de vreme din viața lui și el intră în alta, să prețăluiască și să judece cele trecute și petrecute de dânsul mai înainte, pentru ca în acest chip să afle cum se cuvine să-și poarte trebile în viața lui viitoare. Și, în adevăr, acesta este cel mai bun mijloc pentru dobândirea științei în ale vieții. De aceea și o tovărășie anumită de oameni, care și-a pus o țintă și ține negreșit să ajungă și să nimerească ținta asta, trebuie, din când în când, să se mai întoarcă cu fața înapoi și să mai caute ce urme a lăsat acolo munca lor îndreptată la ajungerea dorinței obștești. Și dacă munca lor este trainică și folositoare, apoi trebuie s-o urmeze și mai încolo tot ca și mai în urmă, iar dacă nu, să se silească ca să găsească chipuri mai ... Alexei Mateevici - Roagă-te Roagă-te de Alexei Mateevici Roagă-te în fericire, În nevoie roagă-te, Roagă-te în pătimire, În smintire roagă-te. Roagă-te obijduit Și-n primejdii roagă-te. Roagă pentru cel iubit, Pentru dușman roagă-te. Roagă-te pe când slăbești, Când ești tare, roagă-te. Roagă-te când plângi, jelești, Când te bucuri, roagă-te. Roagă-te-n ceas de ispită, Și de patimi, roagă-te. Roagă-te, când biruită Îi ispita, roagă-te. Roagă-te în ceas de moarte, De iertare roagă-te; Roagă-te, atunci te iartă Cel din ceruri, roagă-te! Decembrie Alexei Mateevici - Spre lumină! Alexei Mateevici - Spre lumină! Spre lumină! de Alexei Mateevici Spre lumină! Aceste două cuvinte trebuie să fie scrise și întipărite în inimile acelor moldoveni care au fost mai fericiți decât frații lor necăjiți și întunecați. Care au primit învățătură și și-au luminat mintea. Care din pricina asta se bucură de o stare în viața lor mult mai bună decât a țăranului nostru întunecat. Aceste două cuvinte alcătuiesc în sine datoria moldovenilor mai deștepți către neamul lor. Și datoria asta nu trebuie să se uite, căci ea este pusă asupra lor de starea lucrurilor de-acum și de vremea noastră. Iar vremea nu așteaptă. În mersul ei ea pune tot întrebări și cereri noi. Viața merge repede, neluând în seamă lucrurile noastre. Și ca să ajungem la ținta noastră, ca să ne îndeplinim măcar cât de puțin dorințele noastre, — trebuie să mergem odată cu viața, odată cu vremea și să nu rămânem în urmă. Să răspundem cu toată grăbnicia la întrebările ce ni le pune vremea, și să îndeplinim cererile ei. Vedem că ne aflam într-o stare nespus de grea în fața alegerilor. Vedem, de asemenea, că este destul de greu de scăpat din starea ... Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul Alexei Mateevici - Trecutul şi viitorul Trecutul și viitorul de Alexei Mateevici S-a dus... Luat de mersul vremii încă un an mare prin întâmplările lui a plecat în vecinicie, ca să nu se mai întoarcă. Încet, pe nesimțite, am pășit noi pragul anului vechi. Și iată că acum am intrat în cea dintâi zi a Anului Nou. Pe nesimțite. Se pare cam ciudat, că în așa vreme mare, însemnată, noi trecem pe nesimțite de la viața anului trecut, cu toate frământările ei, la viața necunoscută, plină de taină, oarecum acoperită cu o perdea,— la viața anului viitor. Dar însăși vremea îl ia pe om, îl face să mai uite câteodată de cele mai de seamă lucruri în viața sa, având în cap grijile traiului zilnic. De aceea, omul trebuie mai adeseori să-și aducă aminte de starea lui îndeobște, de locul lui și al celor care trăiesc o viață cu dânsul în mijlocul altor oameni, cu altă stare în viață. Mare este anul care numai ce a trecut. Fără îndoiala că încă și mai mare are să fie anul viitor. În scrierea din numărul 59 am arătat în parte însemnătatea ... Constantin Negruzzi - Parte întăi Constantin Negruzzi - Parte întăi Parte întăi de Constantin Negruzzi Tu vrei, iubita me prietină, să-ți fac prescriire rătăcirilor tinereții mele, orișicât ar fi ea de neplăcută; ceea ce tu poftești este pentru mine o poroncă neurnită, nu-ți voi tăgădui nimica; și fără să te supăr prin un înainte cuvânt supărători, îți voi discoperi pănâ și celi mai mici împregiurări a unii curvii înfricoșate, întru care odinioară am fost adâncită. Adivărul va povâțui condeiul meu. Nu mă voi osteni a acoperi nici cu ce mai supțiri gază scriire me: voi zugrăvi lucrurile după fire, fără să mă tem că voi jîgni legile bunicuviință, cari nu sunt făcute pentru niște persoane atât de prietini precum noi. Afarâ de aceasta, tu ai o cunoștință foarte adâncă de desfătările celi adivărate, pentru ca prescriere lor să te scandalisască. Tu știi că oamenii cu duh și cu gust au ca o datorie a-și împodobi eticurile cu feliuri de goliciuni, cu toate că, temându-să de a răni ochii subțiri, nu le pun în sama lor. Să trecim la istorie me: fiind copil, mă numĂ© Franțisca Hil. Eu sunt născută din niște părinți foarte ... Rezultate din Biblie pentru OBIJDUITRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru OBIJDUIT. Psalmii Capitol 12 Psalmii 11 Psalmii Capitol 12 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși, pier credincioșii dintre fiii oamenilor. 2 Oamenii își spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri lingușitoare, vorbesc cu inimă prefăcută. 3 Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare, limba care vorbește cu trufie, 4 pe cei ce zic: ,,Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?`` 5 ,,Pentrucă cei nenorociți sînt asupriți și pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul, ,,Mă scol, și aduc mîntuire celor obijduiți.`` 6 Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, și curățit de șapte ori. - 7 Tu, Doamne, îi vei păzi, și -i vei apăra de neamul acesta pe vecie. 8 Pretutindeni mișună cei răi, cînd domnește ticăloșia printre fiii oamenilor. Psalmii Psalmii Capitol 140 Psalmii 139 Psalmii Capitol 140 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzește-mă de oamenii asupritori, 2 cari cugetă lucruri rele în inima lor, și sînt totdeauna gata să ațîțe războiul! 3 Ei își ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. - 4 Păzește-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Ferește-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare! 5 Niște îngîmfați îmi întind curse și lațuri, pun rețele dealungul drumului, și îmi întind capcane. -(Oprire). 6 Eu zic Domnului: ,,Tu ești Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele! 7 Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.`` 8 Nu împlini, Doamne, dorințele celui rău, nu lăsa să -i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire). 9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor! 10 Cărbuni aprinși să cadă peste ei! În foc să fie aruncați, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale! 11 Omul cu limba mincinoasă nu se întărește pe pămînt, și pe omul asupritor, nenorocirea îl paște și -l duce la pierzanie. 12 ... Proverbele Capitol 28 Proverbele 27 Proverbele Capitol 28 1 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tînăr. - 2 Cînd este răscoală într`o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. - 3 Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. - 4 Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. - 5 Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul. - 6 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. - 7 Celce păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînați face rușine tatălui său. - 8 Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. - 9 Dacă cineva își întoarce urechea ca să n`asculte legea, chiar și rugăciunea lui este o scîrbă. - 10 Cine rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea. - 11 Omul bogat se crede înțelept, ... Isaia Capitol 26 Isaia 25 Isaia Capitol 26 1 În ziua aceea, se va cînta următoarea cîntare în țara lui Iuda: ,,Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mîntuirea ca ziduri și întăritură. 2 Deschideți porțile, ca să intre neamul cel neprihănit și credincios. 3 Celui cu inima tare, Tu -i chezășluiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine. 4 Încredeți-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stînca veacurilor. 5 El a răsturnat pe ceice locuiau pe înălțimi, El a plecat cetatea îngîmfată; a doborît -o la pămînt, și a aruncat -o în țărînă. 6 Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, supt pașii celor obijduiți. 7 Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului. 8 De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea judecăților Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta. 9 Sufletul meu Te dorește noaptea, și duhul meu Te caută înlăuntrul meu. Căci, cînd se împlinesc judecățile Tale pe pămînt, locuitorii lumii învață dreptatea. 10 Dacă ierți pe cel rău, el totuș nu învață neprihănirea, se dedă la rău în țara în care domnește neprihănirea, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBIJDUITRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru OBIJDUIT. OBIJDUÍ , obijduiesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) A asupri , a ... OBIJDUÍRE , obijduiri , s . f . ( Înv . ) Faptul de a obijdui ; asuprire , împilare . Ofensă , jignire . - V. obijdui ... OBIJDUITÓR , - OÁRE , obijduitori , - oare , s . m . și f . ( Înv . ) Asupritor , împilător . [ Pr . : - du - i - ] - Obijdui |
||