|
|
||
|
Vezi și forma bază: NARĂ Vezi și:CATARINIAN, CORNET, FORĂI, FURTUNAR, MUC, NARĂ, PUF, PUFĂI, PUFNI, PUFNITURĂ, RAGADĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului NARA: NARĂ.
NARA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NARÁ, narez, vb. I. Tranz. (Livr.) A povesti, a istorisi. - Din lat. narrare, it. narrare, fr. narrer.Sursa : DEX '98 NARÁ vb. v. povesti.Sursa : sinonime nará vb., ind. prez. 1 sg. naréz, 3 sg. și pl. nareázăSursa : ortografic A NAR//Á \~éz tranz. livr. A relata într-o succesiune logică și într-o formă anumită; a povesti; a istorisi. /<lat. narrare, fr. narrerSursa : NODEX NARÁ vb. I. tr. (Liv.) A povesti, a istorisi. [P.i. -rez. / < lat. narrare, cf. fr. narrer].Sursa : neologisme NARÁ vb. tr. a povesti, a istorisi. (< fr. narrer, lat., it. narrare)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NARARezultatele 1 - 10 din aproximativ 94 pentru NARA. Constantin Stamati - Leul și țânțarul Constantin Stamati - Leul şi ţânţarul Leul și țânțarul de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Leul nu băga în samă cât de puțin pe țânțar, Deci s-au mâniet țânțarul, nemaiputând suferi, Hotărî să-i dea răzbel măcar de ar și pieri; Și fiind însuși ostașul și tot el și trâmbițar, Bâzâiește cât ce poate, cheamă pe dușman la luptă; Leul face haz și râde; țânțarul mai rău se-ncruntă, Și când pe la ochi îi țipă, când la urechi, când la spate, Căutând loc să-l rănească și timp mai îndemănat. Și apoi ne-ncetat, Ca vulturul se repede și înfige cât ce poate Pliscul său în nări la leu. Leul răsare, răcnește, răsucind coada mereu, Dar țânțarul nici ca cum de leu nu se îngrozește, Bea a vrăjmașului sânge cu gust, și se fudulește. Leul scutură cu capul, și a sa coamă clătea, Iar țânțarul, ca un erou, de pe nas nici se clintea, Și ca să-l mai necăjească în ureche i-au intrat, Ș-acolo cântând dulce în sfârc pliscul și-au băgat, Încât leul Însuși cu a sale gheare capul său își drepăna, Și de durere groaznic ... Dimitrie Anghel - A. D. Holban Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ... Ivan Andreievici Krâlov - Leul și țânțarul Ivan Andreievici Krâlov - Leul şi ţânţarul Leul și țânțarul de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Leul nu băga în samă cât de puțin pe țânțar, Deci s-au mâniet țânțarul, nemaiputând suferi, Hotărî să-i dea răzbel măcar de ar și pieri; Și fiind însuși ostașul și tot el și trâmbițar, Bâzâiește cât ce poate, cheamă pe dușman la luptă; Leul face haz și râde; țânțarul mai rău se-ncruntă, Și când pe la ochi îi țipă, când la urechi, când la spate, Căutând loc să-l rănească și timp mai îndemănat. Și apoi ne-ncetat, Ca vulturul se repede și înfige cât ce poate Pliscul său în nări la leu. Leul răsare, răcnește, răsucind coada mereu, Dar țânțarul nici ca cum de leu nu se îngrozește, Bea a vrăjmașului sânge cu gust, și se fudulește. Leul scutură cu capul, și a sa coamă clătea, Iar țânțarul, ca un erou, de pe nas nici se clintea, Și ca să-l mai necăjească în ureche i-au intrat, Ș-acolo cântând dulce în sfârc pliscul și-au băgat, Încât leul Însuși cu a sale gheare capul său își drepăna, Și de durere ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Palatul de cleştar Palatul de cleștar de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă. Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul deasupra gurii și cu călcâiele la spate, dar de învârtea copacul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir leii pustiilor, dihăniile cădeau tumba, cu labele în sus, marghiolindu-se a moarte. Apele curgeau la vale și munții se ridicau în sus. Nu se pomeneau flori pe cer și stele pe pământ — ca pe la pârdalnicii noștri de stihari —, dar multe nu erau așa după cum sunt. Împărații de mureau în luptă de buzdugan, bine, iar de nu, li se uitau de zile. Numai dacă barba le mătura țărâna la nouă coți în urmă, chemau pe unul din feciori, pe cel mai viteaz și mai cu minte, și-i dăruiau naframa, inelul, paloșul, stema și gonaciul, ca să poată împărăți și război în locul lor. Apărarea și dreptatea atârnau de tăișul paloșului. Cu ... Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ... Alexandru Macedonski - Nebunul din Golia Alexandru Macedonski - Nebunul din Golia Nebunul din Golia de Alexandru Macedonski Închis într-o chilie sub bolți mai depărtate, Cu urletele sale lăsate-n libertate, Zăcea frumosul tânăr de optsprezece ani; Părea un cal sălbatic cu nările umflate Ce știe că-ntre oameni se află-ntre dușmani! Din cap până-n picioare făcut pentru iubire, În ochi purta un trăsnet cu palidă lucire... Părea tot într-o vreme un înger ș-un demon... Sub galbenele-i tâmple purta un Lord Byron! Sprâncenele-i arcate urcau sub a lui frunte Ca tinere lăstare sub umbra unui munte, Și părul, în inele căzându-i pe grumaz, Punea negreți albastre pe straniul obraz! În cap purta cu apă un coif de gumelastic... Pe buze-avea un zâmbet când dulce, când sarcastic, Privindu-ne cu ochii prăpastiei din el!... -- Abia puteau să-l ție doi oameni deodată, Iar chipul, ca o noapte de trăsnet luminată, Brăzdat era de plugul delirului de- Alexandru Vlahuţă - No. 3 No. 3 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 39, 28 iulie 1891 Dancu zvîrle jos gazeta Cu mutări și-naintări: Se mai scarpină la ceafă, Trist se mai scobește-n nări, Apoi cheamă vistavoiul, Două palme-i dă strigînd: "Dă-mi chipiul de pe masă... Drrace ! Dă-mi-l mai curînd. Și ce-mi umbli-așa zănatic, Și-mi tot cați posomorît? Cască-ți ochii, mii de bombe ! Că-ți bag sabia pe gît." Văd și eu că mi-i eroul Cam nervos, cam zurbagiu; Dar ce vreți? de-atîta vreme, Tot trei firuri la chipiu !... Nu-ntrebați unde se duce: E așa de necăjit ! Numai nasul lui priviți-l, Și pricepeți, negreșit. Bietul om, sărac și vecinic Prigonit de creditori, Doar în păhăruț mai află Mîngîiere uneori ! La o bună-nsurătoare, El, nici vorbă, s-a gîndit, Ca să puie burlăciei Și nevoilor sfîrșit; Și mereu a dat tîrcoale, Dichisit, pe sub ferești; Ochii lui păreau a zice: "Ce frumos sunt ! Mă iubești ?" Din înalta nobilime A acestui orășel, Multe fete, se-nțelege, Au cătat cu drag la el. Însă Dancu e om ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Complotul bubei de Bogdan Petriceicu Hasdeu "Descrierea pe care anticii ne-au lăsat-o despre leproși provoacă orare. În 1321 acești nenorociți ajunseră să creadă că, dacă s-ar găsi un mijloc de a transmite întregii lumi oribilul flagel de care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce- ... Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ... Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel) Lui Octavian Goga de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , III, 844, 23 mai 1912, p. 1. Am fost o grămadă pornită sub același steag. Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. În taberi ne-am strîns din nou, baricade de hîrtie am înălțat și am schimbat de taberi, precum am schimbat și de baricade. Dușmanii de ieri am redevenit prieteni. Prietenii de ieri suntem astăzi dușmani. Stropul de venin căutat cu îndîrjire pentru a fi picurat în rana pe care i-o cunoșteai potrivnicului lacrimă de înduioșare s-a prefăcut și spinul ce-l țineai la îndemînă, în prinos de floare și în vorbe de părere de rău. Grămada s-a răzlețit, fiecare căutîndu-și drumul. Cel ce-a slujit un steag a căutat să-și arboreze culorile lui proprii și să și-l apere singur. Bunul și răul din fiecare a căutat să se cearnă și sita fiecăruia a prins să împrăștie pentru el lamura sufletului lui, roditoare plăpîndă, în care avea să înflorească propria lui floare. În paginile multe ce le-a scris fiecare ... Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NARARezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru NARA. 2 Samuel Capitol 22 2 Samuel 21 2 Samuel Capitol 22 1 David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmașilor lui și din mîna lui Saul. 2 El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetățuia mea, Izbăvitorul meu. 3 Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea... care mă mîntuiește, turnul...... meu cel înalt și scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie. 4 Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sînt izbăvit de vrămașii mei. 5 Căci valurile morții mă înconjuraseră, șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6 legăturile mormîntului mă înconjuraseră, lațurile morții mă prinseseră. 7 În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locașul Lui, El mi -a auzit glasul, și strigătul meu a ajuns la urechile Lui. 8 Atunci pămîntul s`a cutremurat și s`a clătinat, temeliile cerului s`au mișcat și s`au zguduit, pentrucă El Se mîniase. 9 Fum se ridica din nările Lui, și un foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țîșneau din ea. ... Iov Capitol 41 Iov 40 Iov Capitol 41 1 Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să -i legi limba cu o funie? 2 Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca? 3 Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4 Va face el un legămînt cu tine. ca să-ți fie rob pe vecie? 5 Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6 Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori? 7 Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi? 8 Ridică-ți numai mîna împotriva lui, și nu-ți va mai veni gust să -l lovești. 9 Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, și cazi la pămînt! 10 Nimeni nu este atît de îndrăzneț ca să -l întărîte. Cine Mi s`ar împotrivi în față? 11 Cui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu. 12 Vreau să mai vorbesc iarăș de mădularele lui, și de tăria lui, și de ... Psalmii Capitol 18 Psalmii 17 Psalmii Capitol 18 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cîntării acesteia, cînd l -a scăpat Domnul din mîna tuturor vrăjmașilor săi și din mîna lui Saul. El a zis:) ,,Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea! 2 Doamne, Tu ești stînca mea, cetățuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu ești stînca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, și întăritura mea! 3 Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` și sînt izbăvit de vrăjmașii mei. 4 Mă înconjuraseră legăturile morții, și mă îngroziseră rîurile pieirii; 5 mă înfășuraseră legăturile mormîntului, și mă prinseseră lațurile morții. 6 Dar, în strîmtorarea mea, am chemat pe Domnul, și am strigat către Dumnezeul meu: din locașul Lui, El mi -a auzit glasul, și strigătul meu a ajuns pînă la El, pînă la urechile Lui. 7 Atunci s`a sguduit pămîntul și s`a cutremurat, temeliile munților s`au mișcat, și s`au clătinat, pentru că El se mîniase. 8 Din nările Lui se ridica fum, și un foc mistuitor ieșea din ... Ezechiel Capitol 19 Ezechiel 18 Ezechiel Capitol 19 1 ,,Tu însă, fă o plîngere asupra domnului lui Israel, 2 și zi: ,,Ce era mamă-ta? O leoaică. Stătea culcată cu leii, și își creștea puii în mijlocul puilor de lei. 3 A crescut pe unul din puii ei, care s`a făcut un leuț, învățat să sfîșie prada; și a mîncat oameni. 4 Neamurile au făcut o prinsoare împotriva lui, și a fost prins în groapa lor; i-au pus un belciug în nări și l-au dus în țara Egiptului. 5 Leoaica, dacă a văzut că degeaba îl aștepta, și că s`a înșelat în nădejdea ei, a luat un alt pui, și l -a făcut leuț. 6 El a umblat cu leii, s`a făcut leuț, a învățat să sfîșie prada, și a mîncat oameni. 7 A năvălit în palatele lor, și le -a nimicit cetățile; așa că țara, cu tot ce se află în ea, s`a îngrozit de mugetul răcnetelor lui. 8 Dar împotriva lui ... Genesa Capitol 2 Genesa 1 Genesa Capitol 2 1 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea lor. 2 În ziua a șaptea Dumnezeu Și -a sfîrșit lucrarea, pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S`a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a șaptea și a sfințit -o, pentrucă în ziua aceasta S`a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. 4 Iată istoria cerurilor și a pămîntului, cînd au fost făcute. 5 În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6 Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viață, și omul ... Genesa Capitol 7 Genesa 6 Genesa Capitol 7 1 Domnul a zis lui Noe: ,,Intră în corabie, tu și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acesta de oameni. 2 Ia cu tine cîte șapte perechi din toate dobitoacele curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; o pereche din dobitoacele care nu sînt curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; 3 și cîte șapte perechi de asemenea, din pasările cerului, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, pentru ca să le ții vie sămînța pe toată fața pămîntului. 4 Căci după șapte zile, voi face să ploaie pe pămînt patruzeci de zile și patruzeci de nopți; și voi șterge astfel de pe fața pămîntului toate făpturile pe cari le-am făcut.`` 5 Noe a făcut tot ce -i poruncise Domnul. 6 Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7 Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8 Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și ... Exodul Capitol 15 Exodul 14 Exodul Capitol 15 1 Atunci Moise și copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis: ,,Voi cînta Domnului, căci Și -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal și pe călăreț. 2 Domnul este tăria mea și temeiul cîntărilor mele de laudă: El m`a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. 3 Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. 4 El a aruncat în mare carăle lui Faraon și oastea lui; Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în marea Roșie. 5 I-au acoperit valurile, Și s`au pogorît în fundul apelor, ca o piatră. 6 Dreapta Ta, Doamne, și -a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași. 7 Prin mărimea măreției Tale, Tu trîntești la pămînt pe vrăjmașii Tăi; Îți deslănțuiești mînia, Și ea -i mistuie ca pe o trestie. 8 La suflarea nărilor Tale, s`au îngrămădit apele, S`au ridicat talazurile ca un zid, Și s`au închegat valurile în mijlocul mării. 9 Vrăjmașul ... Numeri Capitol 11 Numeri 10 Numeri Capitol 11 1 Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S`a mîniat. S`a aprins între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberii. 2 Poporul a strigat către Moise. Moise s`a rugat Domnului, și focul s`a stins. 3 Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei. 4 Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plîngă, și să zică: ,,Cine ne va da carne să mîncăm? 5 Ne aducem aminte de peștii pe cari -i mîncam în Egipt, și cari nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s`a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta.`` 7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul. 8 Poporul se risipea și o strîngea, o ... Deuteronomul Capitol 33 Deuteronomul 32 Deuteronomul Capitol 33 1 Iată binecuvîntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvîntat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui. 2 El a zis: ,Domnul a venit din Sinai, Și a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran, Și a ieșit din mijlocul zecilor de mii de sfinți, Avînd în dreapta Lui focul legii. 3 Da, El iubește popoarele; Toți sfinții sînt în mîna Ta. Ei au stătut la picioarele Tale, Au primit cuvintele Tale. 4 Moise ne -a dat legea, Moștenirea adunării lui Iacov. 5 El era împărat în Israel, Cînd se adunau căpeteniile poporului Și semințiile lui Israel. 6 Trăiască Ruben și să nu moară, Și bărbații lui să fie mulți la număr!` 7 Iată ce a zis despre Iuda: ,Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda, Și adu -l la poporul lui. Puternice să -i fie mînile, Și să -i fii în ajutor împotriva vrăjmașilor lui!` 8 Despre Levi a zis: ,Tumim și urim au fost încredințați bărbatului sfînt, Pe care l-ai ispitit la Masa, Și cu care Te- ... 2 Imparati Capitol 19 2 Imparati 18 2 Imparati Capitol 19 1 Cînd a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, și -a sfîșiat hainele, s`a acoperit cu un sac, și s`a dus în Casa Domnului. 2 A trimes pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrîni, acoperiți cu saci, la proorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: ,,Așa vorbește Ezechia: Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară; căci copiii sînt aproape să iasă din pîntecele mamei, și nu este putere pentru naștere. 4 Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l -a trimes împăratul Asiriei, stăpînul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va pedepsi pentru cuvintele pe cari le -a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru ceilalți cari au mai rămas.`` 5 Slujitorii împăratului Ezechia s`au dus dar la Isaia. 6 Și Isaia le -a zis: ,,Iată ce să spuneți stăpînului vostru: ,Așa vorbește Domnul: ,Nu te speria de cuvintele pe ... Iov Capitol 27 Iov 26 Iov Capitol 27 1 Iov a luat din nou cuvîntul, a vorbit în pilde, și a zis: 2 ,,Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăște viața, 3 că atîta vreme cît voi avea suflet, și suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele, 4 buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat. 5 Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăția. 6 Țin să-mi scot dreptatea, și nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele. 7 Vrăjmașul meu să fie ca cel rău, și protivnicul meu ca cel nelegiuit! 8 Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieții, cînd îi ia sufletul? 9 Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el? 10 Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalță el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu? 11 Vă voi învăța căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic. 12 Dar voi le cunoașteți, și sînteți de acelaș gînd; pentruce dar vorbiți așa ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NARARezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru NARA. CATARINIÁN , catarinieni , s . m . ( La pl . ) Grup de maimuțe superioare , cu nările apropiate și coada de obicei scurtă ; ( și la sg . ) maimuță din acest grup . [ Pr . : - ni - CORNÉT^3 , corneturi , s . n . Loc unde cresc corni ^2 . - Corn ^2 + suf . - et . CORNÉT^2 , corneți , s . m . ( Înv . ) Ofițer inferior de cavalerie ; stegar de cavalerie ; portdrapel . CORNÉT^1 , cornete , s . n . 1. Bucată de hârtie răsucită în formă de con , în care se împachetează diferite mărfuri . 2. ( În sintagma ) Cornet acustic = instrument acustic în formă de pâlnie , care intensifică vibrațiile sonore și de care se servesc persoanele cu auzul slab ; pavilion ( 4 ) . 3. Instrument muzical de suflat , din alamă , asemănător cu trompeta , dar de dimensiuni mai mici decât aceasta și cu un registru mai înalt . 4. ( În sintagma ) Cornet nazal = fiecare dintre cele șase lame osoase în formă de cornet ^1 ( 1 ) , situate pe pereții laterali ai celor două nări . 5. Produs de patiserie asemănător cu vafela de napolitană sau de tort , în formă de con ( retezat ) , în care se pune înghețată , frișcă , cremă FORĂÍ , pers . 3 fórăie , vb . IV. Intranz . ( Despre animale ) a sufla cu forță aer pe nări , a respira zgomotos ; a sforăi . - Formație FURTUNÁR , furtunari , s . m . Pasăre marină de mărimea unui porumbel , cu nările situate la capătul unor tuburi cornoase de pe cioc , care trăiește în jurul Mării Mediterane ( Puffinus puffinus ) . - Furtună + suf . - MUC , mucuri , ( 1 ) s . n . , muci , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Vârf ( înnegrit prin ardere ) al unui fitil de lampă , de lumânare , de candelă ; p . gener . fitilul întreg . 2. Bucățică rămasă dintr - o lumânare aproape consumată sau dintr - o țigară fumată . II. S . n . ( Mai ales la pl . ) Secreție ( vâscoasă ) produsă de glandele nazale și eliminată prin NÁRĂ , nări , s . f . 1. Fiecare dintre cele două orificii exterioare ale cavității nazale prin care respiră și miros oamenii și unele animale . 2. Piesă metalică în formă de tub amplasată pe puntea sau pe bordajul unei nave , prin care trece lanțul ancorei de pe punte în afara bordului . [ Var . : ( reg . ) náre s . PUF ^3 , pufuri , s . n . Scaun scund , fără spătar , de formă cilindrică , capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer . PUF ^2 , ( 5 ) pufuri , s . n . 1. ( De obicei cu sens colectiv ) Pene mici , moi și fine , care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi , servind pentru umplerea pernelor , a plăpumilor etc . 2. ( Cu sens colectiv ) Peri fini și moi care cresc pe obraz ; început de barbă sau de mustață . 3. ( Cu sens colectiv ) Părul mărunt , moale și mătăsos din blana unor animale . 4. ( Cu sens colectiv ) Perii mici și fini ai unor fructe , semințe etc . 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat , făcut din puf ^2 ( 1 ) sau din alt material pufos . 6. ( Adjectival , în compusul ) Bumbac - puf = bumbac brut obținut la cules . 7. ( Spec . ) Minge de badmington . PUF ^1 interj . Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului ( pe nări , pe gură ) , de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc . - PUFĂÍ , púfăi , vb . IV . Intranz . 1. A respira , a sufla greu și cu zgomot pe nări . 2. A fuma expulzând fumul cu mici întreruperi zgomotoase ( provocate de dezlipirea bruscă a buzelor ) . 3. ( Despre locomotive ) A evacua aburul aflat sub presiune cu întreruperi ritmice , zgomotoase . - Puf ^1 + suf . - PUFNÍ , pufnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre ființe ) A expira pe nări cu zgomot , scurt și sacadat ( din cauza oboselii , a mâniei , a nemulțumirii ) . 2. ( Despre mașini ) A da afară cu zgomot , scurt și sacadat , aburi , gaze , fum ; ( despre aburi , gaze , fum ) a izbucni , a ieși cu zgomot . - Puf ^1 + suf . - PUFNITÚRĂ , pufnituri , s . f . Faptul de a pufni ; aer expirat cu putere și zgomot pe nări ; RAGÁDĂ , ragade s . f . Rană superficială de formă liniară care se formează pe piele la colțul gurii , la nări , la anus sau pe mamelon în timpul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||