Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul MURĂTURI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MURĂTURĂ

  Vezi și:ACRITURĂ, BUTOI, CHIUP, GOGONEA, LACTIC, MOARE, MURĂTURĂ, PRITOCIT, PUTINĂ, VRANĂ ... Mai multe din DEX...

MURĂTURI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MURĂTÚRĂ, murături, s.f. Legumă sau fruct fermentat, conservate în saramură sau în oțet. - Mura + suf. -ătură.

Sursa : DEX '98

 

MURĂTÚRĂ s. 1. (reg.) murătoare. 2. (la pl.) acrituri (pl.).

Sursa : sinonime

 

murătúră s. f., g.-d. art. murătúrii; pl. murătúri

Sursa : ortografic

 

MURĂTÚR//Ă \~i f. mai ales la pl. Produs alimentar (legume, mai rar fructe) murat. /a mura + suf. \~tură

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MURĂTURI

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru MURĂTURI.

George Coșbuc - Sonete de lux

... convins! Prostia e uneori un plus Al minții, însă mintea lui X e proastă-n minus. V POLEMICĂ LITERARĂ Susții că Iuliu Cezar mânca des murătură? Stupidule! Citește în pravila Moldovei. Ce? Slav e rădăcina ceaslovului și-a slovii? Și morcovii-s dactilici! Curat caricatură. Tu zici că fur ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc. Și ce construcții! tot cum nu-mi convin mie. — Aide-nainte! strig eu samsarului, care mă poartă de azi-dimineață. Înainte, jidove rătăcitor! — A! iată încă una... Asta e a douasprecea astăzi. — S-o vedem și p-asta. E tăcută parcă numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le văz și repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald în odăițe — o căldură năbușitoare. — Dar — întreb — a fost cineva bolnav ...

 

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida faţă cu reacţiunea Conu Leonida față cu reacțiunea de Ion Luca Caragiale 1880 ( O odaie modestă de mahala. În fund, la dreapta, o ușă; la stânga o fereastră. De-o parte și de alta a scenii câte un pat de culcare. În mijlocul odăii o masă împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie. Pe masă, o lampă cu gaz; pe globul lămpii un abat-jour cusut pe canava. În planul întâi, la stânga, o sobă cu ușa deschisă și cu câțiva tăciuni pâlpâind. — Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol, fustă de flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb. Amândoi șed de vorbă la masă ) Cuprins 1 SCENA I 2 SCENA II 3 SCENA III 4 SCENA IV 5 SCENA V SCENA I LEONIDA: Așa, cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe „Aurora Democratică", să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: „ 11/23 Făurar... a căzut tirania! Vivat Republica!" EFIMIȚA: Auzi colo! LEONIDA: Răposata dumneei — nevastă- ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. ...

 

Vasile Alecsandri - Margărita

Vasile Alecsandri - Margărita Margărita de Vasile Alecsandri 1870 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I În una din serile iernii de la 1850, palatul X din orașul Iași era luminat ca pentru o serbare mai deosebită. Toate ferestrele străluceau pe întunecata lui fațadă, și trecătorii din strada mare zăreau înlăuntru un mare număr de dame și cavaleri înotând în valuri de lumină. Un lung șir de calești elegante se opreau una după alta la scară, și din ele se coborau alte dame și alți cavaleri întârziați, care se suiau repede la rândul de sus, în sunetul armonios al unei orhestre și intrau apoi în salonul cel mare al palatului. Acea sală ornată cu oglinzi nalte cât pereții și cu lăzi de portocali, înșirate de-a lungul colonadei de marmură ce susținea galeria muzicanților, acea sală, zicem, cuprindea în sânu-i tot ce poate încânta privirile și închipuirea: toalete pariziene de gustul cel mai perfect, briliante strălucitoare, flori exotice, policandre numeroase de bronz aurit și mai cu seamă figuri tinere, frumoase, vesele și mult adimenitoare. Toate acestea formau un tablou magic! Focurile pietrelor scumpe se unea cu ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MURĂTURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MURĂTURI.

ACRITURĂ

... ACRITÚRĂ , acrituri , s . f . Aliment acru ; ( în special ) murătură

 

BUTOI

BUTÓI , butoaie , s . n . 1. Vas de lemn făcut din doage , mai larg la mijloc decât la capete , folosit pentru păstrarea lichidelor , a murăturilor etc . ; bute . 2. Partea cilindrică la revolvere , în care se introduc cartușele . - Bute + suf . -

 

CHIUP

CHIUP , chiupuri , s . n . ( Reg . ) Vas de lut ars , de mare capacitate , în formă de amforă , întrebuințat pentru păstrarea untdelemnului , a murăturilor

 

GOGONEA

GOGONEÁ , gogonele , s . f . ( Mai ales la pl . ) Fructul neajuns la maturitate al pătlăgelelor roșii , de culoare verde sau verde - roșiatică , din care se fac murături . - Gogon ( reg . " mic obiect sferic " - et . nec . ) + suf . -

 

LACTIC

LÁCTIC adj . Acid lactic ( În sintagma ) = acid organic care se găsește în laptele acru , în varza acră , în murături

 

MOARE

MOÁRE s . f . ( Reg . ) Apă cu sare sau cu oțet ( folosită la conservarea legumelor ) ; lichid acru în care se țin ori s - au ținut murături ; spec . zeamă de

 

MURĂTURĂ

MURĂTÚRĂ , murături , s . f . Legumă sau fruct fermentat , conservate în saramură sau în oțet . - Mura + suf . -

 

PRITOCIT

PRITOCÍT^1 s . n . Pritocire . - V. pritoci . PRITOCÍT^2 , - Ă , pritociți , - te , adj . ( Despre vin sau zeama de varză , de murături ) Care a fost supus pritocirii . - V.

 

PUTINĂ

PÚTINĂ , putini , s . f . Vas de lemn , de obicei de forma unui trunchi de con , făcut din doage legate cu cercuri și folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi , murături

 

VRANĂ

VRÁNĂ , vrane , s . f . 1. Gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate , pentru a putea introduce sau scoate vinul , murăturile etc . 2. Parte a morii prin care curge