|
|
||
|
Vezi și:INSERAT,
INSERABIL,
INSERARE,
CENTROMER,
FOILETON,
INFIX,
INSERȚIE,
INTERPOLAT,
PSOAS,
TEMPORAL
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului INSERA:
ÎNSERĂ,
ÎNSERA.
INSERA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a adăuga, a include un adaos într-un text, într-un șir de numere, într-un tabel etc.; a introduce o informație într-un ziar. 2. A fixa, a așeza o piesă într-un locaș din interiorul altei piese sau între alte două piese. 3. (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. - Din fr. insérer, lat. inserare.Sursa : DEX '98 INSERÁ vb. tr. 1. a introduce, a include ca adaos într-un text, într-un șir de numere, ca informație într-un ziar sau ca material în masa altui material. 2. (tehn.) a fixa o piesă într-un locaș din interiorul altei piese. (< fr. insérer, lat. inserare)Sursa : neoficial INSERÁ vb. (livr.) a implanta. (A \~ un adaos într-un text.)Sursa : sinonime inserá vb., ind. prez. 1 sg. inseréz, 3 sg. și pl. insereázăSursa : ortografic A INSER//Á \~éz tranz. 1) (elemente suplimentare) A introduce într-un text, într-un tabel sau într-un sir de numere ca parte integrantă. 2) (materiale scrise) A include în sumar. 3) tehn. (materiale textile sau metalice) A introduce în masa unui alt material. /Sursa : NODEX INSERÁ vb. I. tr. 1. A introduce, a adăuga ceva într-un text, într-un șir de numere etc.; a introduce un anunț într-un ziar. ** A introduce un material în masa altui material. 2. A așeza, a dispune. [< fr. insérer, lat. inserare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INSERARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru INSERA. Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ... Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană Nicolae Filimon - Influenţa cometului asupra artiştilor de la opera italiană Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană de Nicolae Filimon Astronomii moderni strigă din toate puterile să nu avem frică de comeți, căci ei nu sunt decît niște corpuri luminoase și cu coadele lungi care, negăsind pe nimeni să-i ia în serviciu, umblă rătăcind pe bolta stelată a cerului, fără a pricinui cuiva vreun rău. Părerea acestor învățați poate să fie prea adevărată, mai cu seamă că, pînă a nu se arăta pe la noi cometul Donati, mi-au mai repetat-o chiar descoperitorul lui, pe cînd mă aflam la Florența. Cu toate acestea, am rămas și voi rămînea totdauna statornic în convicțiunea mea că toate relele ce suferă omenirea vin din influența fatală a comeților. Spuneți-mi, mă rog, ar fi murit oare Friederich cel Mare daca nu venea un blestemat de comet să se așeze cu cea mai mare impertinență dasupra Berlinului? Napoleon I s-ar fi dus el oare pe corabia Belerofon, ca să se dea de bunăvoie prizonier eternilor săi inemici și să moară la insula Santa Elena, bătîndu-se cu șoarecii? Dar astea sunt ... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei — chem pe cel mai încercat colaborator al Revoltei naționale și-i zic: — Stimate domnule Caracudi, dumneata, care de atâta timp ne-ai dat ca reporter dovezi de strălucită imaginație, ești designat să faci ziarului nostru un important serviciu. — Care, domnule director? — Scoatem de Crăciun un număr „literar, științific și artistic". Avem în sertare destulă materie; vom face o frumoasă selecțiune. Ne lipsește numai cronica specială pentru sărbătoarea nașterii... Ce zici? — Cu plăcere... — Crăciunul cade luni; trebuie să apărem cel mai târziu joi la 21 de dimineață... Un numar de lux, îngrijit, nu rasolit ca numerele cotidiane; bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli... — Binențeles; ...dar... — Dar ce?... — ...Ia priviți afară, ce vreme! În adevăr, e un vifor strajnic. — Ce are-a face vremea — zic eu — cu cronica noastră? — Nu prea are; dar... mă cheamă părintele la masă; mereu îmi face semne: i-e foame — ... Constantin Negruzzi - Flora română Constantin Negruzzi - Flora română Flora română de Constantin Negruzzi Publicată în Convorbiri literare , 1867, nr. 7, 1 iunie 1867 și nr. 8, 15 iunie 1867 Iași, 4 mai Onisim cerențel, D-nei Florineasca Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire! Precum vedeți, doamna mea, eram trist cu tot timpul frumos a primăverii, cu toată încântarea der erwachenden Natur, cum zice Schiller. Nu cutezam a mă coborâ în grădinuța mea, unde nu sunt decât flori plebee, cum le zic eu, și vulgare cum binevoiați a le numi d-voastră; dar ce era de făcut? Urâtul mă cuprinsese; m-am decis! Ei bine, doamna mea! ce să vă spun? am rămas... cu gura căscată, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSERARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru INSERA. ... INSERÁT , - Ă , inserați , - te , adj . Care este introdus , adăugat într - un text , într - o serie . - V. insera ... INSERÁBIL , - Ă , inserabili , - e , adj . Care se poate insera ... INSERÁRE , inserări , s . f . Acțiunea de a insera și rezultatul ei ; anunț , informație într - un jurnal ; inserție ( 1 ) . - V. insera CENTROMÉR , centromere , s . n . ( Biol . ) Regiune din cromozom unde se inserează brațele FOILETÓN , foiletoane , s . n . Articol ( de literatură , de știință , de artă ) sau fragment de roman inserat în partea de jos a paginilor unui ziar , unei reviste , etc . ; spațiu rezervat în partea de jos a unui ziar pentru o rubrică ce apare cu regularitate cu acest gen de INFÍX , infixe , s . n . Element fonetic ( de obicei consoană ) care se inserează în rădăcina unui cuvânt și are o valoare INSÉRȚIE , inserții , s . f . 1. Inserare ; ( concr . ) ceea ce se inserează . 2. Legare , fixare . 3. ( Anat . ) Locul de fixare pe os a capătului terminal al unui mușchi . 4. Strat de material ( metalic sau textil ) inclus în structura altui material sau cuprins între fețele de contact pentru a - i mări rezistenta la rupere sau la INTERPOLÁT , - Ă , interpolați , - te , adj . ( Despre pasaje , capitole , cuvinte ) Intercalat , inserat ( într - un text ) . V. PSÓAS , psoași , s . m . ( Anat . ) Fiecare dintre cei doi mușchi inserați pe fața anterioară a vertebrelor lombare și la capătul femurului , care ajută la flexiunea coapsei față de TEMPORÁL^2 , - Ă , temporali , - e , adj . Care indică timpul , privitor la timp ; care depinde de timp . TEMPORÁL^1 , temporale , s . n . Os pereche așezat de o parte și de alta a cutiei craniene , în regiunea tâmplelor , fiind cuprins între occipital , parietal și sfenoid , de forma unei scoici rotunjite , cu trei prelungiri pe care sunt inserați mușchii |
||