|
|
||
|
Cuvântul INCOMODAT nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: INCOMODA Vezi și:DEBARASA, DESCOTOȘMĂNI, DESCOTOROSI, DEZBĂRA, INCOMODA, STINGHEREALĂ, STINGHERIT ... Mai multe din DEX...INCOMODAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INCOMODÁ, incomodez, vb. I. Tranz. A tulbura liniștea cuiva; a deranja, a stingheri, a stânjeni. - Din fr. incommoder, lat. incommodare.Sursa : DEX '98 INCOMODÁ vb. tr. a deranja, a jena, a stingheri. (< fr. incommoder, lat. incommodare)Sursa : neoficial INCOMODÁ vb. v. deranja.Sursa : sinonime incomodá vb., ind. prez. 1 sg. incomodéz, 3 sg. și pl. incomodeázăSursa : ortografic A INCOMOD//Á \~éz tranz. A face să aibă lipsă de comoditate în acțiuni; a împiedica să se simtă liber în acțiuni; a stingheri; a stânjeni; a jena. /Sursa : NODEX INCOMODÁ vb. I. tr. A produce cuiva o supărare; a deranja, a stingheri. [< fr. incommoder, cf. it. incomodare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INCOMODATRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru INCOMODAT. Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INCOMODATRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru INCOMODAT. DEBARASÁ , debarasez , vb . I . Refl . A se degaja , a se descotorosi de ceva sau de cineva ( care incomodează , care DESCOTOȘMĂNÍ , descotoșmănesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( - și ) scoate hainele ( prea groase și prea multe ) ; a ( se ) dezbrăca de lucruri care incomodează . [ Var . : descotoșmăná vb . I ] - Des ^1 - + [ în ] DESCOTOROSÍ , descotorosesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) degaja , a ( se ) elibera , a scăpa de cineva sau de ceva care supără , care incomodează ; a ( se ) dezbăra . - Des ^1 - + DEZBĂRÁ , dezbár , vb . I . Refl . 1. A renunța la o deprindere rea , a se lăsa , a se dezobișnui de un nărav ; a se dezvăța . 2. A reuși să scape de cineva sau de ceva care supără , incomodează ; a se descotorosi . [ Pr . : ind . și : dezb ? r ] - Et . INCOMODÁ , incomodez , vb . I . Tranz . A tulbura liniștea cuiva ; a deranja , a stingheri , a STINGHEREÁLĂ , stinghereli , s . f . 1. Faptul de a stingheri pe cineva ; deranj , incomodare , stânjenire . 2. Faptul de a se simți stânjenit , incomodat ; stânjeneală . - Stingheri + suf . - STINGHERÍT , - Ă , stingheriți , - te , adj . 1. Care ( din cauza timidității , a emoției , a împrejurărilor etc . ) are o atitudine stângace , lipsită de siguranță , de degajare , care nu se simte în largul său ; stânjenit . 2. Incomodat , deranjat , împiedicat ( să acționeze , să lucreze , să se odihnească în bune |
||