A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru ILUSTRAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru ILUSTRAT.

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

Ion Luca Caragiale - Aşa să mor! Așa să mor! de Ion Luca Caragiale Am avut să fac multe alergaturi săptămânile trecute: peste cinci mii de kilometri în drum-de-fier. Am ostenit destul; dar nu-mi pare rău... cu prilejul acesta am făcut o foarte plăcută cunoștință un drum rar O zi întreagă, până la Budapesta, l-am admirat numai de la distanță; neștiind bine decât limba noastră, n-am avut îndrăzneala, cât mi-era de simpatic, să m-apropii de el și să intru în vorbă. L-am văzut în vagonul-restaurant, înconjurat de alți călători, conversând cu ei în mai multe limbi străine nemțește, ungurește, italienește, franțuzește un poliglot în toată puterea cuvântului. Om tânăr, cam de treizeci de ani foarte elegant; deschis la privire și la vorbă; vesel, deștept, vioi; plin de glume și, mai presus de toate, om umblat. Ceasuri întregi am tras cu urechea la conversația lui cu ceilalți călători, și, din câte am putut înțelege, am rămas cu convingerea care, mai târziu, trebuia să mi se confirme cu prisos că mă aflu în fața unui om extraordinar. Acest tânăr, nu numai că știa atâtea limbi, dar cunoștea de aproape și țările lor: vorbea ...

Ștefan Octavian Iosif - Epigramatice (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Epigramatice (Iosif) Epigramatice de Ștefan Octavian Iosif Publicate în Adevărul ilustrat , 15 iulie 1896 După Lessing Amăgire Obraznică, cu sînii goi, Cu un cățel pe braț, Sta Lote... Cîți n-au tresărit Rîvnind-o cu neasț ! Privind spre ea pe gînduri dus, M-apropiai încet... "Hai ! și-ăsta-i prins", își zise ea, Și-mi rîse-n nas, șiret. Decît, rămînă între noi, S-a înșelat amar, Privisem la cățelul ei: Un soi de cîine rar. Curios ! Îmi pare foarte curios — Zicea Păcală unei rude-a sale — Că numai oamenii bogați Au cele mai multe

Ștefan Octavian Iosif - Planuri de prisos

Ştefan Octavian Iosif - Planuri de prisos Planuri de prisos de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Adevărul ilustrat , 23 decembrie 1896 Toată calea către casă Într-un gînd am petrecut-o: Ce s-aduc eu mamei scumpe? Ce de mult n-am mai vazut-o? Cînd cu drag ea va deschide Brațele, eu ce să-i zic? Ce ales cuvînt acelei Ce mă legănase mic? Și-mi veniră sumedenii De gîndiri frumoase-n minte ! Vremea parcă se oprise... Carul doar fugea-nainte... Și-am intrat în casa mică... Și-mi zbură în brațe mama: Mut... îi atîrnam de buze... Cum de vreji atîrnă

Alexandru Vlahuță - Melancolie (Vlahuță)

Alexandru Vlahuţă - Melancolie (Vlahuţă) Melancolie de Alexandru Vlahuță Publicată în Epoca ilustrată , an I, 1 ianuarie 1886 Întristătoare povești, nespus de iubite-ntr-o vreme, Nu mai cercați a-mi vorbi de zînele voastre cu steme. Mîndre palate, viteji, și cai ce mănîncă jăratic, Stînsu-s-au toate de veci ! Copilul de-atunci, nebunatic, Nici nu mai cred c-am fost eu, atît mi se par de străine Sfintele mele-amintiri, și-n lumile voastre senine, Glasuri atîta de de dulci zadarnic mai vin să mă cheme, Întristătoare povești, nespus de iubite-ntr-o vreme. Bietele gînduri și-au ars aripele-n para durerii; Grele îmi par, ca de plumb, în vîlva atîtor mizerii. Un întuneric adînc, ș-un frig ca de moarte m-apucă: Caldă lumină, te-ai stins, pierdutu-te-am, sfîntă nălucă, Ce-atît de mult te-adoram, încît m-așteptam cîteodată Ca din povești să te rupi, și-n brațe să-mi cazi întrupată. Ce fericiți am fi fost ! Azi toate rămas-au puzderii, Bietele gînduri și-au ars aripele-n para durerii ! Silă de ziua de azi, și teamă de ziua de mîne, Asta e tot ce mai simt. Dulci visuri — ...

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

Dimitrie Anghel - Întîiul volum

Dimitrie Anghel - Întîiul volum Întîiul volum de Dimitrie Anghel Stam la o masă într-o cafenea, unde se adună de obicei o parte din literații noștri, și ascultam discuțiile lor. Era vorba de revistele noi, de volumele ce stau să apară, de editori, și rămîneam uimit de cîtă pasiune și entuziasm sunt capabili încă acești incorigibili vînători de himere. În timpul acesta, un tînăr sfios s-a așezat la o masă deoparte și, după ce și-a făcut ochii roată împrejur, a scos cu grije un volum din buzunar. Era atîta dragoste în mișcările lui, atîta lumină în ochi, atîta bucurie pe întreaga lui față, încît mă miram cum de nu poartă o aureolă deasupra capului. Era extazul primului volum de versuri, rodul atîtor ceasuri de trudă, întîia poliță asupra viitorului. Și fără de voie, mi-am adus și eu aminte de întîiul meu volum, de truda amară cu care mi-am scris întîiele versuri, de groaza ce o aveam pentru tipar și de vecinica îndoială ce-mi tăia aripele. Chin mai amar și mai sfînt nu poate să existe. Eu mi-alesesem lumea florilor, căci în lumea lor mi-am petrecut copilăria. ...

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ...

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei Originalitatea formei de Garabet Ibrăileanu Cînd vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai din punct de vedere logic, dar nu-l putem, în mod obiectiv, tăia în două, în formă și fond, căci una fără alta nu poate exista și nimeni n-a vazut nici formă, nici fond separate. Ceea ce noi numim formă e chipul de a exprima cutare sau cutare stare sufletească, cu alte cuvinte, chipul în care se manifestă în afară o stare sufletească oarecare... Dacă este așa, atunci e evident că între ceea ce numim formă și între fond există o legătură, un paralelism ...

George Coșbuc - Noapte de vară

George Coşbuc - Noapte de vară Noapte de vară de George Coșbuc Publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr. 7 Zările, de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine         Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă         Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și, cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând în stoluri fete         De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese         Din cămin. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină         Și-a-nnotat. Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit, Și prin satul adormit Doar vrun câine-n somn mai latră         Răgușit. Iat-o! Plină, despre munte Iese luna din brădet Și se nalță,-ncet-încet, Gânditoare ca o frunte         De poet. Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad; Ritmic valurile cad, Cum se zbate-n dulce ropot         Apa-n vad. Dintr-un timp și vântul tace; Satul doarme ca-n mormânt Totu-i ...

George Coșbuc - Prahova

George Coşbuc - Prahova Prahova de George Coșbuc Publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr. 23 Din pământ, din locuința Mamei tale, ieși zâmbind, Prahova! Și stai mirată Și te tremură dorința Să vezi lumea cu lumină! Inima de plâns ți-e plină; Ochii tăi spre soare cată Și-ai tăi ochi mai vii s-aprind. În pământ cât e de rece Și-n pământ nu vezi nimic Nu te mai întoarce-acasă! Eu pe drum te voi petrece Cu povești și cu povețe, Voi cânta a ta frumsețe! Lasă lumea ta, o lasă, Tu frumoasă, eu voinic! Vino-ncet pe-aici, iubită! Adă mâna, să nu cazi Peste pietrele din cale! Tu tresari de fericită Și-mbătată de viață; Soarele-ți răsare-n față Haid-acum fugind la vale Printre șoptitorii brazi. Ce frumos se-mbracă dealul Cu flori roșii pe-unde treci! Îți întâmpină sosirea Munții ce despart Ardealul, Codrii vechi și plini de noapte, Luncile cu mii de șoapte. Râzi cu hohot la privirea Neguroșilor Buceci? Uite-acum cât ești de mare, Uite ce frumoasă ești! Tu, sălbatico-ntre fete, Iată sate-acum în zare, Prahova, să fii cuminte! Ține cumpăt la cuvinte, Stăi și pune- ...

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

George Coşbuc - Rugămintea din urmă Rugămintea din urmă de George Coșbuc după Lermontov (publicată în Lumea ilustrată , 1892, nr.6) Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă, Și ce fecior frumos erai! Dar oricum ești, ce-ți pasă! Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale, Și biata mamă-ți va ieși     Plângând în cale. Și eu rămân să mor pe-aici Cu liftele păgâne! Ah, parcă simt că n-am s-ajung Să văd ziua de mâine. Cu douăzeci deodată-n car La groapă mă vor duce, Și, bun e Domnul, de-om avea     La cap o cruce. Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu,     Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort,     Totuna face. Iar mamei ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ILUSTRAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru ILUSTRAT.

ILUSTRA

ILUSTRÁ , ilustrez , vb . I . 1. Tranz . A lămuri mai bine o problemă prin exemple , prin fapte , prin gesturi . 2. Refl . A se remarca , a se distinge într - un anumit domeniu . 3. Tranz . A împodobi cu ilustrații o carte , un text

ILUSTRAȚIE

ILUSTRÁȚIE , ilustrații , s . f . 1. Imagine desenată sau fotografiată destinată să explice sau să completeze un text . 2. ( În sintagma ) Ilustrație muzicală = a ) acompaniament , fond muzical sau efecte sonore care însoțesc un film mut , un spectacol de teatru , o evocare literară etc . ; b ) fragmente sau bucăți muzicale executate ca exemplificări la o expunere de specialitate . [ Var . : ilustrațiúne s .

ILUSTRAȚIUNE

ILUSTRAȚIÚNE s . f . v .

ILUSTRARE

... ILUSTRÁRE , ilustrări , s . f . Acțiunea de a ( se ) ilustra și rezultatul ei . - V. ilustra

ILUSTRATIV

ILUSTRATÍV , - Ă , ilustrativi , - e , adj . Care ilustrează , exemplifică ; demonstrativ . - Ilustrat + suf . - iv . Cf . it . %illustrativo% , germ . %

ALBUM

ALBÚM , albume , s . n . 1. Caiet cu foile dintr - o hârtie specială , în care se păstrează fotografii , ilustrate , mărci poștale etc . 2. Colecție de fotografii , de ilustrații , de schițe etc . , reunite , într - un volum , după o temă unitară . Album de artă . [ Pl . și :

ANTIPIESĂ

ANTIPIÉSĂ , antipiese , s . f . Piesă de teatru care nu respectă procedeele dramatice consacrate și care ilustrează o nouă estetică ; ( rar )

ANTIPOEM

ANTIPOÉM , antipoeme , s . n . Poem care nu respectă procedeele lirice consacrate și care ilustrează o nouă

ANTIPOEZIE

ANTIPOEZÍE , antipoezii , s . f . Poezie care nu respectă procedeele lirice consacrate și care ilustrează o nouă

ANTIROMAN

ANTIROMÁN , antiromane , s . n . Roman care nu respectă estetica consacrată a romanului și care ilustrează o nouă

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...