|
|
||
|
Vezi și:FI,
ZĂCEA,
NEREPARAT,
PUTEA,
TARE,
ȘTI,
VREA,
CRITIC,
DISPONIBILITATE,
NEUTRU,
DISPUS
... Mai multe din DEX...
FI IN STARE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FI IN STARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 500 pentru FI IN STARE. Zilot Românul - Judecată, alegere și hotărîre pentru începutul Țării Românești și starea întru care ... Cu vitejie Cu vrednicie, Fără trufie — Numai prostie Ce-avea firește Cu care crește Și se mărește Or mic or mare De vei ce stare. De vei răspunde Că acum unde Dachii s-ascunde ? Ei ar răspunde : Unde-s romanii, Lumii tiranii ? Așa sînt toate : Nasc, cresc, au moarte. Vezi ... Alexandru Vlahuță - Ce fericiți am fi-mpreună! ... Alexandru Vlahuţă - Ce fericiţi am fi-mpreună! Ce fericiți am fi-mpreună! de Alexandru Vlahuță Românul, an XXXI, nr 26, 27 iunie 1887 Noi nu ne-am spus-o dar, vezi bine Că ne iubim; și ... așteaptă de la mine Să spun cuvântul greu dintâi. Când ne-ntâlnim, e-o fericire, Ce-am fost dorit-o amândoi; Nu-i limba-n stare să înșire Din ochi câte ne spunem noi! ... Se sorb, adânci și însetate, A noastre lacome priviri, Același gând și dor ne-abate ... tinereții tale Ascultă-l - cât e de-nțelept! Cu-atâta dor îți cat în cale! E-atâta timp de când te-aștept!... Ce fericiți am fi-mpreună ! ... Ne-am alinta, ca doi copii. Acu ni-i vremea, numai bună, De dezmierdări, de nebunii! ... O, vino, fă ce vrei din mine, Stăpâna ... Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea ... este o artă reflexivă. Orice gen literar are de obiect deșteptarea de imagini numai și numai prin cuvinte exprimînd gîndiri: epică, lirică, narativă, oricum ar fi, literatura se mărginește la a închipui imagini, a gîndi asupră-le și a transmite cititorului prin cuvinte acele imagini ... adevărate, faptele cer timp, și precum în natură trebuie să treacă vreme și împrejurări peste obiectul real pentru ca el să se modifice în o stare dată a lui, asemenea aici trebuie să treacă împrejurări și prin urmare vreme reală pentru ca să se desăvîrșească arătarea intenționată. Faptul că ... a concepțiunii sunt deosebite pentru fiecare artă. După aceste deosebiri specifice, vedem că teatrul este tot atît de puțin înrudit cu literatura pe cît ar fi sculptura și pictura cu arhitectura și muzica. Pe cînd concepțiunea poetului se formulează în gîndirile lui proprii cari sunt chiar materialul intern al artei sale ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F ... de unde tot atunci alțÄ Daco-românÄ s'aÅ adăpostit în Moravia și s'aÅ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ, peremptorie după mine, vor maÄ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine ... care îmÄ maÄ lipsiĂ mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ Traian. Dacă AlbanesiÄ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ acolo, unde locuesc eÄ astădzÄ, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ de cum la Nord de Dunăre ... un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.) FĂ³rte puține vorbe albanese la RomânÄ ar putĂ© fi controversate ca termenÄ străbătuți la noÄ printr'un canal ne-albanes, bună-Ă³ră stăpân prin Bulgari saÅ Serbi, saÅ mal prin CelțÄ direct saÅ ... Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î ... acelea, când era de zece ani, știa pe de rost cimilituri, păcălituri și mulțime de fabule, de mă amuza nopți întregi, iar acum îi în stare să-ți cânte toate cântecele orașului cu stihurile lor. SLUJNICA: Cucoană, am fost la cuconașul, și ciocoiul dumisale nu m-au lăsat să întru în ... celălalt ochi. ( Se duc. ) CUCONAȘUL ( făcându-se că plânge ): Toate aceste sunt minciuni, nenecuță; și se vede că acest blestemat de tractirgiu prepune că aș fi fost eu, dar el, șonțul, spune minciuni, căci eu pe crucea mea mă gur că astă-noapte când citeam am auzit mare calabalâc pe la ... cercare, ca să știm ce n-au învățat încă. DASCĂLUL (către cuconaș): Dumneata de opt ani, de când te afli la școala domnească, trebuie să fi învățat în limba grecească mai tot cursul celor întâi învățături ce trebuiesc neapărat unui tânăr evghenis, precum gramatica, catehismul religiei, istoria lumii, aritmetica și geografia ... Ioan Slavici - Semitismul (1902) ... a rÄ™ndul trăiseră împreună cu ceÄ-lalți EgiptenÄ, în mijlocul cărora le-a mers bine, căcÄ alt-fel nu s’ar fi sporit, eÄ n’aÅ fost în stare să se potrivească la fire și la apucătirÄ cu compatrioțiÄ lor, aÅ rÄ•mas un element de disordine socială, în cât pacea și buna rÄ ... în ce mai mult convingerea acĂ©sta. După-ce s’aÅ stabilit în Canaan, deși stăpânÄ în noua lor țară, eÄ n’aÅ fost în stare să întemeieze o viață comună, ci aÅ trăit despărțițÄ după semințiÄ, care se hărțuiau fără de curmare între ele. Abia după douÄ• sute de anÄ ... cu îndărătnicie în apucăturile lor egoiste, ci profită de tĂ³te împrejurările și se vîră pretutindenÄ, ca să-șÄ propage felul de a fi și de a vedea, decÄ să semitiseze și societatea, în mijlocul căreea trăiesc. Trebue orÄ nu să combatem acĂ©stă înrîurire destructivă a ... însuțÄ pe tine, dacă mărturiseștÄ adevÄ•rul, și pe când EvreiÄ sunt de o obrăsnicie, de care numaÄ eÄ sunt capabilÄ, noÄ nu suntem în stare ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene ... în aer cu mult mai dulce decât cum te cleatănă o barcă pe apă. [...] Este vorba de lenea care mă împiedică d-a fi om ca toți oamenii, făcându-mă însă să gust plăceri pe cari alții nu le pot nici înțelege, nici gusta. Când se înoptează și cerul ... mă afund ca într-o baie încropită. Închiz ochii, răsuflu ceva mai greu, dar nu adorm. Între a dormi și a fi deștept este o viață nespus de plăcută: orce închipuire este o realitate, cu formele, cu colorile, cu mișcarea și cu viersul ei fericit. De ființa ... Lenea la mine este adormirea a trei sferturi din viață și mărirea colosală a rămășiții ei; lenea la mine este o stare de magnetism animal; este o realitate mai puternică decât adevărata realitate. În așa stare, fiind culcat pe un dig, am căzut în mare; în așa stare fiind, am căzut după cal; în așa stare fiind, când am deschis ochii și m-am văzut într-o oglindă, am înghețat de frică, crezând că m-am înșelat, și m-am culcat ... ... Ioan Slavici - Propaganda semitică ... pentru Semit nu prețuiește nimic cum nu prețuește nimic darul firesc, prin care nu poate să câștige nimic. E fără îndoială și Evreul e în stare să facă bine și să ajute pe alțiÄ, nu însă numai pentru-ca să aibă mulțumirea de a fi alinat suferințe, la care nu ia parte, ci în vederea unuÄ folos positiv, tot-deauna cu ostentațiune, fie spre a se insinua, fie ... mulțime a poporului, cetățenÄ indiferențÄ politicește și tinerimea lipsită de experiență staÅ cuprinșÄ de uimire în fața acesteÄ învălmășelÄ, nu maÄ sunt în stare să deosebeassă pe ceÄ bunÄ dintre ceÄ răÄ și rÄ•mân cuprinși de simțîmĂȘntul, că întreaga viață publică e o goană pentru participarea la beneficiile ... că tot-deauna cel maÄ stăruitor orÄ cel maÄ slugarnic iese de asupra în învălmășeala acestei goane. Nu e adevărat lucrul acesta, căcÄ, dac’ar fi adevÄ•rat, nu am fi putut să realisăm progresele pe carÄ toțÄ le recunosc: acesta e însă simțîmĂȘntul, pe care promiscuitatea viețiiÄ noastre publice îl produce în inimile celor politicește ... ... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi ... trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate la deșteptare ... drepturilor noastre în timpul alegerilor. Avându-l, noi vom putea să ajungem la izbândă mai curând (degrabă), decât fără dânsul. Prin el noi suntem în stare să alegem cât mai mulți moldoveni de-ai noștri, și anume pe aceia, pe care îi vrem noi și pe care îi credem destoinici de ... Alexei Mateevici - Spre lumină! ... asta, el trebuie să fie cel dintâi apărător și binevoitor al țăranului moldovean. Și poate nici nu s-ar găsi un alt om care ar fi mai bun, pentru ca să fie povățuitorul țăranului moldovean în zidirea vieții lui. Preotul basarabean se poate să fie numit „fratele țăranului“, așa ... spune ajutătorilor săi ce anume să citească și cum. Ajutătorii preoților în acest lucru sfânt, se înțelege, pot să fie oameni de orișice tagmă sau stare: învățătoare, proprietari (boieri) binevoitori țăranului sau chiar țărani cu bună știință de carte. Afară de aceasta, ar fi de dorit ca preoții și în biserică să le lămurească, să le spună țăranilor nevoile lor, punându-le în legătură cu învățătura lui Hristos. Și ... este foarte însemnat: el ar uni în „gânduri și simțuri“ pe toți moldovenii noștri din Basarabia și atunci nimeni dintr-înșii n-ar fi zăpăcit (amăgit) și n-ar sta mult la gânduri în înaintea alegerilor, căci ar ști bine pe cine să-l aleagă. Asta ar fi hotărât mai dinainte. În sfârșitul tuturor celor spuse mai sus, găsim de cuviință să spunem că felul cum poate să fie îndeplinit lucrul luminării poporului ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei ... de Garabet Ibrăileanu Cînd vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai ... punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai din punct de vedere logic, dar nu-l putem, în mod obiectiv, tăia în ... n-a vazut nici formă, nici fond separate. Ceea ce noi numim formă e chipul de a exprima cutare sau cutare stare sufletească, cu alte cuvinte, chipul în care se manifestă în afară o stare sufletească oarecare... Dacă este așa, atunci e evident că între ceea ce numim formă și între fond există o legătură, un paralelism perfect, că orice ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI IN STARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 250 pentru FI IN STARE. FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A ... numele predicativ respectiv ) Mi - e prieten . 3. ( În construcții impersonale , cu subiectul logic în dativ ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment , o senzație , o stare sufletească ) A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori ... diatezei pasive ) Faptele sunt cunoscute . II. ( Construit cu un participiu invariabil , formează timpuri compuse ale diatezei active ) . 1. ( Cu viitorul I formează viitorul anterior ) Voi fi terminat . 2. ( Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ - condițional ) N - ar mai fi plecat . 3. ( Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului ) Să fi spus . 4. ( Cu infinitivul formează perfectul infinitivului ) Se poate lăuda a fi învățat totul . 5. ( Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect ) Să se ... din cauza oboselii etc . 2. A sta culcat în pat din cauza unei boli grele ; a boli . 3. A fi mort , culcat , îngropat ( în mormânt ) . 4. ( despre sentimente , calități , defecte etc . ) A sta ascuns , a fi în stare latentă . 5. A sta , a fi , a se afla ( într - o stare oarecare ) de multă vreme , a fi ... NEREPARÁT , - Ă , nereparați , - te , adj . l . Care nu este refăcut , readus în stare bună , care nu este repus în stare ... PUTEÁ , pot , vb . II . Tranz . 1. A fi în stare , a avea puterea , a se simți capabil de a înfăptui un lucru . 2. A avea posibilitatea , mijloacele ... de a face ceva , a - i fi ceva cu putință . 3. A exista posibilitatea sau probabilitatea , a fi posibil , a fi cu putință ca un lucru să se întâmple . 4. A avea voia , dreptul de a face ceva . 5. A avea ... avea justificare , a fi îndreptățit să facă , să spună , să creadă ceva . 6. A fi indicat , nimerit , potrivit , a fi bine să . . . , a fi ... TÁRE , tari , adj . , adv . I. Adj . 1. Care are o consistență solidă , care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns , străbătut , desfăcut , despicat ; lipsit de moliciune , solid ; p . ext . trainic , durabil . 2. Care este lipsit de elasticitate , care nu se îndoaie ( decât cu ... sau părți ale corpului lor ) Care are forță sau rezistență fizică , voinic , robust , viguros , puternic . 4. ( Despre oameni și despre manifestările lor ) Care este în stare să reziste , să facă față încercărilor , cu voință fermă , energic , dârz , neclintit . 5. Care dispune de putere , de autoritate , care este stăpân pe o situație ... 3. ( Pe lângă verbe ca " a vorbi " , " a spune " , " a cânta " etc . ) Cu glas articulat , pentru a fi ... ȘTI , știu , vb . IV . I. 1. Tranz și intranz . ( Folosit și absol . ) A avea cunoștință ( de . . . ) , a fi informat ( în legătură cu . . . ) , a cunoaște . 2. Tranz . A lua cunoștință de . . . ; a afla , a auzi . 3 ... A poseda cunoștințe sistematice într - un domeniu , a stăpâni o știință , o artă etc . 2. A putea , a fi în stare să facă ceva ; a fi apt pentru ceva . 3. A ține minte , a - și aminti . 4. A - și da seama , a înțelege ... ... VREA , vreau , vb . II . Tranz . I. ( Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau , rar , de un infinitiv ) . 1. A fi hotărât , a fi decis să . . . ; a avea de gând să . . . , a voi , a intenționa . 2. A pretinde a cere ... pofti ; a - i plăcea ceva sau cineva . 4. A consimți , a primi , a se învoi , a fi de acord . 5. ( Mai ales în forma negativa ) A putea , a fi în stare ... care premerge o schimbare bruscă ( în rău ) ; care poate determina o schimbare decisivă ( în rău ) . Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat . Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică , în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași densitate , astfel încât nu se poate spune ... ... DISPONIBILITÁTE , disponibilități , s . f . 1. Însușirea de a fi disponibil ; starea a ceea ce este disponibil . 2. ( În loc . adv . ) În disponibilitate = scos ( temporar ) dintr - o slujbă ( cu posibilitatea de a ... ... NEÚTRU , - Ă , neutri , - e , adj . 1. ( Despre state , popoare etc . ) Care este în stare de neutralitate , care nu face parte din beligeranți sau dintre părțile adverse ; neutral ( 1 ) . 2. Care nu poate fi calificat nici în sens pozitiv și nici în sens negativ , care nu trezește nici un interes deosebit , care este nesemnificativ , indiferent ; care manifestă indiferență , lipsă ... ... DISPÚS , - Ă , dispuși , - se , adj . Aflat într - o situație sau într - o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru ; înclinat să . . . gata să . . . Expr . A fi ( bine ) dispus = a ) a avea bună dispoziție , a fi vesel , mulțumit ; b ) a fi ușor amețit de băutură . A fi rău ( sau prost ) dispus = a fi într - o stare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||