|
||
Vezi și:BOB,
ȘVARȚ,
GRÂU,
URLUI,
TERAZ,
VÂNTURA,
FURMINT,
ORZ,
PĂPUȘĂ,
TĂMÂIOS
... Mai multe din DEX...
FACE BOABE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE BOABERezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentru FACE BOABE. ... foaia plesnea cu vuiet, mulțumirea lor era mare, căci ei considerau pocnetul frunzelor de bun augur. Flăcăii români au încă obiceiul de a face să plesnească în palme frunze de alun. În vechime, amorezii cercau iară să facă a sări pân-în podul casei sâmburi de măr ... Dimitrie Anghel - Numărul 27 Numărul 27 de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 16, 4 feb. 1912, p. 124—125. Pe un tablou al "Junimii" Am sub ochi tabloul comemorativ al "Junimii", o serie de capete care se etajează, o piramidă de efigii care se suprapun, o îngrozitoare hecatombă de decapitați, pe care cine știe ce erou sîngeros și plin de ironie și-a pierdut vremea să le clădească craniile ca o pildă că toate trec cu vremea... O hidră amenințătoare cu șaptezeci și patru de capete privește cu încredere viitorul, un strugure monstruos făcut din boabe diferite atîrnă într-o ramă pe un fond negru de culoarea infinitului, o pleiadă de ambiții se înfățișează sub diverse măști, o vecinătate de necunoscuți se luminează de aureola acelor cîțiva fericiți ce-au izbutit să-și scoată capetele dincolo de negrul cerc pe care moartea îl ține, ca un clovn sinistru, la intrarea neantului. Nepăsător și cu același gest teatral și automatic, postumul Nestor Hayek, după ce s-a acoperit cu funebrul giulgiu de mușama, ca să facă întunerec în straniul lui aparat în care toate se văd pe dos, ne-a lăsat medalionul acesta ... ... toamnă lungă, de pot nădăjdui, Să secer grâne coapte și pline-n spic? Pășește La scândura-i augurul, ia bobi, îi rânduiește Vrăjind; apoi mai face cu bățul său figuri; Își încruntează fruntea cu-atâtea-ncrețituri, Dă roată prin odaie și numără întruna Pe unghii, roagă cerul cu stelele și luna ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... Dacă treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei Dacă treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e ... ... unde sădește ea zmeură-n văi Pot merge femeile-n pace, Dar floarea din față le-o ia la flăcăi Și galbeni ca faguru-i face. Iar mușchiu sub brazi într-adins l-a lăsat Sălbatica Zân-a pădurii, Ca mușchiul de moale e caldul ei pat ... ... Nelimpedele gând Al morții lor, ce râs aflați În plânsul ei? Urlând Morțește, biata, iat-o iar, De zid cu fruntea dând Și vezi cum face gesturi ea, Așa precum în joc, Dezmierzi copii? Cum râde ea, Ca omul în noroc? Apoi răsare blăstămând: Și-i varsă gura foc. Rusanda e ... Sili pe slabi la rău. Și domnii sunt d-aceea tari, Căci râd de Dăumneîzeu! Și-aici i-a izbucnit din ochi Plânsoarea bob de bob, Și jos, săcată de simțiri, Căzu ea toată zdrob. Domn groful, domn și Dăumneîzeu, Ei ambii râd de rob. Și noi? Să râdem înjurând Pe ... Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț Marius Marian Şolea - Ai de peste Olteţ Ai de peste Olteț de Marius Marian Șolea Ca un orb care a pierdut soarele definitiv, așa am pierdut eu acel timp al copilăriei. și astăzi, pipăind cu palmele pereții lumii, îmi caut înfricoșat patul unde am să adorm și nu îl găsesc. atunci am văzut bucuria în lume, însingurat de vârstă, în mijlocul civilizației lemnului, și nu știam că se va pierde în propria mea devenire. când iarna se întâlnea cu satul meu prin acest univers, mă nimeream mereu acolo! și atât de multă dragoste era între ei, încât iarna îi acoperea până la jumătate gardurile în îmbrățișări sticloase și reci, pipăindu-le, la rândul ei, ca pe niște ziduri... privirea mea era fierbinte și peste toate aceste lucruri moi eu mi-am lăsat urmele, care, acum, posibil să se adâncească până lângă Dumnezeu. mă bucuram când venea pe la noi tanti Ioana de peste Olteț, sora cea mică a străbunicii mele. o știu numai cu cătrințe negre și cămașă cu răuri, iar pe deasupra, purta un cojoc de țurcană. venea la noi duminica, după ce se termina slujba la Petecei. se apropia de mine cu un ... Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult ... halde mama... Ce mai ciorbă, iu, iu, iuu! Dar ce se pomenește? Acel pește, după ce zvâcnește, și vorbește: — Dragane, gâligane, țigane, nu mă face ciorbă. — Hatunci, rasol. — Nici rasol. — Hatunci, humplut. — Nici umplut. — Hatunci, iachnie! — Nici iachnie. — Hatunci, plachie. — Nici plachie ... să-l facem ciorbă! Să-l dăm diavoliței să-l mănânce! Dar ce se pomenește? Acest pește, nu numai zvâcnește, și vorbește... — Nu mă face, împărate, ciorbă. — Atunci, rasol. — Nici rasol. — Atunci, umplut. — Nici umplut. — Atunci, iachnie. — Nici iachnie. — Atunci, plachie. — Nici ... ... Și nici neamuri n-are Și-i din viță rea Ce zici, draga mea?! Fata răschira, Din greu răsufla Și-apoi cuvânta: Mamă, orice-i face, Unul numa-mi place, Unul singurel: Numai Ionel! Alt fecior în lume Nu-mi trebui și-anume Io ți-o spun o dată: Decât măritată ... mă-omor! S-o știi, mamă, bine Asta de la mine! Fira greu râdea Și se cătrănea Și-apoi se răstea: Fă dar cum vei face, Fă precum îți place, Fă de capul tău, Cum vei ști mai rău! Du-te unde vrei, Pieri din ochii mei, Pieri-mi dinainte, Fată ... de meșteri, Cari trăiesc în peșteri Și cari pot s-adune Dragoste p-alune Și pot munți să-nșire P-o sârmă subțire, Și pot face vrajă Și scot fier din glajă Și din nea scot sânge Și pot dealuri strânge, Și ei strâng un munte Până-l fac grăunte! Și ... cu tine, N-am umblat pe cale Și-n voile tale! Dar de-acum te las Să faci cum îți place, Fă dar ce vei face Placă-ți Ionel, Dacă-ți place el! Dar el totuși nu-i Chiar așa cum spui Și el, cum văd bine, Nu trage spre tine ... Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE BOABERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru FACE BOABE. BOB ^3 , boburi , s . n . Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție . - Et . nec . BOB ^2 , boburi , s . n . Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față , care , dirijate ( cu ajutorul unui volan sau în alt mod ) , servesc la ... ȘVARȚ , șvarțuri , s . n . ( Astăzi rar ) Băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite și râșnite , trecută prin filtru și îndulcită ; filtru . [ Var . : șfarț s . ... m . Gen de plante erbacee din familia gramineelor , cu rădăcina adâncă , cu frunzele lanceolate , cu inflorescența în formă de spic , din ale căror boabe se face făină ( Triticum ) ; plantă care face ... URLUÍ , urluiesc , vb . IV . Tranz . A măcina mare unele boabe de cereale pentru a face TERÁZ s . n . Varietate de struguri de calitate inferioară , cu boabe mici și negre ; vin făcut din astfel de struguri . [ Var . : terás s . n . , terásă s . f . ] - Et . ... VÂNTURÁ , v ? ntur , vb . I . Tranz . 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare . 2. A vărsa de mai multe ori un lichid ... FURMÍNT s . m . Soi de viță de vie cu struguri mijlocii , cilindrici , cu boabe dese , omogene , verzi - gălbui , din care se fac vinuri superioare ; vin din acest soi de viță de ... din familia gramineelor , cu paiul lung și cu spicul format din mai multe rânduri de boabe , cultivate ca plante furajere și industriale ( Hordeum ) ; plantă care face PĂPÚȘĂ , păpuși , s . f . I. 1. Jucărie care reprezintă de obicei un copil , făcută din carton , din celuloid , din lemn etc . ; p . ext . figurină cu chip de om . 2. Personaj din teatrul de păpuși , alcătuit dintr - un cap și două brațe , confecționat din pânză , lemn etc . , care se îmbracă pe mână de către mânuitor . II. 1. Mănunchi de fire , de frunze etc . , legătură ( de obicei de același fel ) făcută într - un anumit mod . 2. Bucată de brânză sau de caș așezată în tipare de o anumită formă . 3. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării știuletelui , înainte de apariția mătăsii și a boabelor . 4. Nimfa insectelor . 5. Parte a unor mașini - unelte care servește la prinderea sau la susținerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează . 6. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la TĂMÂIÓS , - OÁSĂ , tămâioși , - oase , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . ( Despre unele varietăți de fructe , în special de struguri ) Care are un gust aromat , asemănător cu aroma de tămâie ; muscat . 2. Adj . , s . f . ( Varietate de viță de vie ) care produce struguri cu boabele sferice , cărnoase , dese și verzi sau violet - roșcate , puternic aromate . 3. S . f . , s . n . Vin făcut din tămâioasă ( 2 ) . - Tămâie + suf . - |