|
|
||
|
Vezi și:DIN,
CÂND,
MAI,
DACĂ,
CIUPERCĂ,
MAMĂ,
SEPIE,
LIRĂ,
ABA,
PENTRU,
BA
... Mai multe din DEX...
DIN CÂND ÎN CÂND - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DIN CÂND ÎN CÂNDRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1437 pentru DIN CÂND ÎN CÂND. Mihai Eminescu - Când marea... ... Mihai Eminescu - Când marea... Când marea... de Mihai Eminescu Când marea turbează de valuri împinsă Și-și scutură coama de spume și vânt, Când nori-alung ziua din lumea cea plânsă, Când tunete cânt; Atunci printre nouri, prin vânt și prin unde O rază de aur se toarce ușor Și-n fundul sălbatec al mărei pătrunde Prin ... nor. Ce caută raza din ceruri venită, Din galbena steauă ce-aleargă prin cer, Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită Und-razele pier? În fundul cel umed al mărei turbate, În lumea-i noptoasă, în sânu-i de-amar, Lucește o steauă în piatră schimbată, În mărgăritar. E-amantul a stelei ce palidă trece Și-aruncă prin nori a ei rază de nea, E-amantul căzut dintre ... Mihai Eminescu - Când amintirile... ... Mihai Eminescu - Când amintirile... Când amintirile... de Mihai Eminescu Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme, Pe drumul lung și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Deasupra casei tale ies Și azi aceleași stele, Ce-au luminat atât de des Înduioșării mele. Și peste arbori răsfirați Răsare blânda ... mpreună. A noastre inimi își jurau Credință pe toți vecii, Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stingă, Când valuri de isvor N-au încetat să plângă, Cum luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-și Când Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna... ... Mihai Eminescu - Când crivăţul cu iarna... Când crivățul cu iarna... de Mihai Eminescu Când crivățul cu iarna din nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme ... nouri înger pe lume blând veghează. Somnul aduce-n lume copiii lui nătângi. Pe râu fiece undă se-mbracă cu o rază, Copacii se cutremur în frunțile de stânci, Lumina se-mprăștie în pânză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinele adânci  Și eu, la trunchiul unui, visez la ea deștept, În ploaia de flori roze pe dânsa o aștept. Ea vine și pe sânu-mi când dulce ea se lasă În pletele-mi și-ncurcă micuță mâna ei, Și umeda-i suflare, pură, copilăroasă, Adie blând pe frunte-mi și peste ochii mei, Apoi fața-i ... lacrimi se amestec, și buzele-i suspin  Ea doarme astfel trează, din somn ... Alexei Mateevici - Când trece vântișorul ... Alexei Mateevici - Când trece vântişorul Când trece vântișorul prin auritul grâu, Și-și leagănă verdeața pădurea răcoroasă, Din umbra dulce-a frunzei sub cerul albăstriu Voios îmi râde pruna cea dulce și gustoasă. Ori când de sub o tufă, în dulcea primăvară, În ceasul dimineții, în rumeneala serii Prietenos privește frumoasa lăcrimioară, Argintul viu scăldându-și în roua primăverii. Când pârăiașul rece, scurgându-se prin vale, Șoptind, mă acufundă în visuri și uitare, Povești îmi povestește de pacea țării sale De unde el pornește, cântând fără-ncetare. Atunci mai încetează a mea neliniștire ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să ... se mai joace puțin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să-ncerce să fugă, și iar vrea să-l prindă în cleștele labelor. Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din două sărituri, motanul e în ocnița sobei, iar șoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniștit ce-i, mârâie și latră. Apoi tace și, cu ochii Alexandru Macedonski - Când toate trec și-mbătrânesc ... Alexandru Macedonski - Când toate trec şi-mbătrânesc Când toate trec și-mbătrânesc de Alexandru Macedonski O! poezie, pe când toate în lume trec și-mbătrânesc, Când nu mai sunt nici eu băiatul cu inimă nevinovată, Când zilele copilăriei sunt o ghirlandă scuturată, În mine iar te regăsesc, O! Poezie, Te regăsesc și tot aceeași: cu tinerețe coronată; Tot călătoare printre stele, sau din Cincinat Pavelescu - De când te-ai dus ... Cincinat Pavelescu - De când te-ai dus De când te-ai dus de Cincinat Pavelescu De când te-ai dus, Eu parcă sunt un cuib pustiu, Sau mortul rece în sicriu Pus. Sau un izvor Uitat sub ramuri despuiate, În care frunzele picate Mor! De când te-ai dus, Eu sunt un leagăn întristat, Din Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ ... Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ Iar când voi fi pământ (variantă) de Mihai Eminescu Iar când voi fi pământ, În liniștea serii, Săpați-mi un mormânt La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din veștede ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Să am un cer senin Pe-adâncile ape. S-aud cum blânde cad Isvoarele-ntr ... frământa Eternele valuri Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Ci codrul vânt să dea Frunzișului veșted. Luceferii de foc Privi-vor din Mihai Eminescu - Când te-am văzut, Verena... ... Mihai Eminescu - Când te-am văzut, Verena... Când te-am văzut, Verena... de Mihai Eminescu Când te-am văzut, Verena, atunci am zis în sine-mi Zăvor voi pune minții-mi, simțirei mele lacăt, Să nu pătrundă dulce zâmbirea ta din treacăt Prin ușile gândirei, cămara tristei inemi. Căci nu voiam să ardă pe-al patimilor rug Al gândurilor sânge și sufletu-n cântare-mi; Și ... gândirile-mi sunt sterpe, De cărnurile albe eu fălcile-ți dizbrac. Și pielea de deasupra și buzele le tai. Hidoasa căpățină de păru-i despoiată, Din sânge și din flegmă scârbos e închegată. O, ce rămase-atuncea naintea minții-mi? Vai! Nu-mi mrejuiai gândirea cu perii tăi cei deși, Nu-mi pătrundeai, tu ... a fi-nceputul frumos al unui leș. Oricât fii mlădioasă, oricum fie-al tău port, Și blândă ca un înger de-ai fi cântat în psalme, Sau dacă o heteră jucând băteai din palme, Priveam deopotrivă c-un rece ochi de mort. De dulcea iscodire eu mă feream în laturi. În veci cătam în suflet mânia s-o întărt, Ca lumea ș-a ei chipuri să-mi pară vis deșert De muierești cuvinte și lunecoase sfaturi. Ușor ... Ștefan Petică - I (Când vioarele tăcură) ... Ştefan Petică - I (Când vioarele tăcură) Când vioarele tăcură de Ștefan Petică Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răslețită pe strunele-nvechite, Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste paseri cu aripile întinse, Păreau c-așteaptă semne, și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele ... aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate, Și triste și stinghere vioarele părură În Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan ... Ştefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ştefan Când a fost să moară Ștefan de Ștefan Octavian Iosif Când a fost să moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară: Câte brațe-n deznădejde Către cer nu se-nălțară? Câte jertfe la altare, Câtă smirnă și tămâie, Pentru ca viteazul Ștefan Viu și teafăr ... mâna Văduvele și orfanii. Plâng și-l binecuvântează, Și se-ntorc pe la căminuri, Iar boierii zi și noapte Stau la patul său de chinuri... Când a fost să moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară: Lângă patul său de chinuri Toți boierii s-adunară. În ceardac cerând să-l ducă, A luat în mâini ocheana, Să mai cate încă-odată La Moldova lui, sărmana! Și de ce-a văzut într-însa L-a cuprins ... durere Au trecut - și-n noapte-adâncă Doarme Ștefan, dar și astăzi Neamu-ntreg îl plânge încă. Și-l vor plânge codrii veșnic Fremătând duios din ramuri, Cât vom fi-n cuprinsul nostru Tot iloți ai altor neamuri! Jalnic apele l-or plânge; Și zadarnic, multă vreme, Din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIN CÂND ÎN CÂNDRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru DIN CÂND ÎN CÂND. DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce un complement de relație ) În ce privește , în privința . Din glume îi întrece pe toți . - De ^4 + în CÂND adv . , conj . I. Adv . ( În propoziții interogative ) În ce moment ? în care perioadă de timp ? Când a sosit ? II. Conj . 1. ( Introduce o propoziție temporală ) a ) În momentul sau în vremea în care . . . Când a văzut - o , s - a bucurat . b ) După ce . Când i - a pierdut din ochi , s - a ridicat . c ) Înainte de ( a ) . . . , până ( a ) nu . . . Parada începuse când a sosit . d ) Deși ; în vreme ce . Când altul s - ar bucura , tu ești nepăsător . e ) Și ( deodată ) . Au ajuns , când , ce să vezi ? 2. ( Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp ) ( În ) care . Acum e timpul când vin copiii . 3. ( Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală ) Fiindcă , deoarece , o dată ce . Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi . 4. ( Introduce o propoziție condițională ) Dacă , de . Ce să spui când nu ai nimic de spus ? 5. ( Introduce o propoziție completivă directă ) Spune - mi când ... care urmează după aprilie ; florar . MAI ^3 , maiuri , s . n . ( Reg . ) Ficat . MAI ^2 , maiuri , s . n . Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan ( de lemn ) , care servesc la bătut , îndesat , nivelat etc . MAI ^1 adv . I. 1. ( Servește la formarea gradului comparativ ) Mai bun . 2 ... ideea de aproximație ) Aproape ; aproximativ ; cam . Mai îmi vine a crede . IV. ( Înaintea unui verb ) 1. ( Arată că acțiunea verbului durează ) Și acum , în continuare , încă . Mai vine la noi . 2. ( Arată repetarea acțiunii verbului ) Din nou , încă o dată , iar . Poate să ne mai întâlnim . 3. ( Exprimă nedumerire ) Nu se știe ce s - a mai făcut . V. ( Arată ... lângă lucrurile cunoscute , intervine un element nou ) 1. ( În enumerări ) În afară de aceasta , în plus , pe deasupra . Avea casă , mai ceva bani . 2. ( Corelativ ) Când . . . , când ; ba . . . , ba ; parte . . . , parte . Mai una , mai alta . VI. ( În propoziții și construcții exclamative , intensifică ideea din ... DÁCĂ conj . 1. ( Introduce o propoziție condițională ) În cazul că . . . , presupunând că . . . , de . . . Doar dacă . Numai dacă . 2. ( Introduce o propoziție optativă ) Numai de . . . Dacă nu m - ar vedea cineva . 3. ( Introduce o ... 5. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 6. ( Introduce o propoziție interogativă indirectă ) Că , de . . . 7. ( Cu valoare adverbială ) Cu greu , abia . 8. ( În expr . ) Las ' dacă = a ) desigur că nu ; b ) ( în ... La pl . ) Încrengătură de plante inferioare , lipsite de clorofilă , care trăiesc ca parazite sau ca saprofite și se răspândesc prin spori ; ( și la sg . ) plantă din această încrengătură , de obicei în formă de pălărie cărnoasă cu picior . 2. Obiect de lemn în formă de ciupercă ( 1 ) , pe care se întinde ciorapul când se cârpește . 3. ( În sintagma ) Ciuperca șinei = partea superioară și îngroșată a unei șine de cale ferată , pe care se sprijină roțile vehiculelor , când ... MÁMĂ , mame , s . f . 1. Femeie considerată în raport cu copiii ei , nume pe care i - l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa ; maică , muică , mamaie , mamacă , neneacă . 2. ( La voc . ) Termen ( afectuos ) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau , p . ext . unei ... sau , pop . , bătrână , bună ) = bunică . Mamă soacră = soacră . 4. Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu ( sau despre ) o femeie ( în vârstă ) . 5. Compus : mama ( sau muma ) - pădurii ( sau pădurilor ) = a ) Personaj din mitologia populară , închipuit de obicei ca o bătrână urâtă și rea , care umblă prin păduri , cântând sau bocind , ademenind copii sau chiar mâncând oameni ; b ... ... sepii , s . f . 1. Moluscă marină cu corpul oval , prevăzut cu zece brațe acoperite cu numeroase ventuze și cu o cochilie calcaroasă internă și care , când este atacată , elimină o secreție negricioasă dintr - o " glandă de cerneală " , tulburând apa din jur ( Sepia officinalis ) . 2. ( În forma sepia ) Vopsea de culoare cafeniu - închis provenită din viscerele sepiei sau fabricată pe cale artificială , întrebuințată în pictură sau în ... LÍRĂ^2 , lire , s . f . Numele mai multor unități monetare principale întrebuințate în diferite țări și epoci . LÍRĂ^1 , lire , s . f . 1. Instrument muzical rudimentar , format dintr - o cutie de rezonanță , două brațe în formă de coarne și mai multe coarde , folosit , în antichitate , mai ales la acompaniere , când se recitau poeme . 2. ( Art . ) Numele unei constelații din emisfera boreală ; Ciobanul - cu - Oile , Oierul . 3. ( În sintagma ) Liră de dilatație = dispozitiv în ... ABÁ^2 , abale , s . f . Țesătură groasă de lână , de obicei albă , din care se confecționează haine țărănești ; dimie , pănură . ABÁ^1 interj . ( Înv . ) ( În propoziții interogative ) exprimă mirarea sau atrage atenția cuiva când ... PÉNTRU prep . I. ( Exprimă un raport cauzal ) 1. Din cauza . . . , din pricina . . . , datorită . . . Pentru asta a plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un ... complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de ... Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport de compensație , de echivalență sau de schimb ) În schimbul . . . ; în locul . . . , în loc de . . . Pentru un palton a dat o rochie . VI. 1. ( Urmat de un infinitiv , are valoare de conjuncție , construcția fiind echivalentă , cu ... Subiectul e prea vast pentru a putea fi expus într - o oră . 2. ( Formează conjuncții compuse ) Pentru ca sau pentru că = fiindcă , deoarece , din cauză că ; de vreme ce , întrucât . Pentru ce ( sau aceasta , aceea ) = deci , așadar , de aceea , drept care , ... BA adv . 1. ( Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau negativ - interogativă anterioară , de obicei cu reluarea verbului ) N - am timp acum de tine ! - Ba ai ! Nu mi - ai văzut ochelarii ? - Ba ... 2. ( Urmat de și sau chiar , încă ) Mai mult , în plus , pe deasupra . Cine bea fără măsură își bea banii , mintea , ba și sănătatea . 3. ( În corelație cu el însuși , având rol de conjuncție disjunctivă ) Sau . . . sau ; când . . . când Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||