Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FAMILIE, FILIAȚIE, MATRIARHAT, PRĂDALICĂ, ROMANITATE, SEMINȚIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DESCENDENȚĂ: DESCENDENTĂ, DESCENDENTA, DESCENDENTA, DESCENDENTĂ.

 

DESCENDENȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s.f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. - Din fr. descendance.

Sursa : DEX '98

 

Descendențăascendență

Sursa : antonime

 

DESCENDÉNȚĂ s. f. 1. înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. totalitatea urmașilor; posteritate. (< fr. descendance)

Sursa : neoficial

 

DESCENDÉNȚĂ s. filiație, linie, succesiune. (Urmaș în \~ bărbătească.)

Sursa : sinonime

 

descendénță s. f., g.-d. art. descendénței; pl. descendénțe

Sursa : ortografic

 

DESCENDÉNȚ//Ă \~e f. 1) Legătură de rudenie în linie dreaptă între generații; filiație. 2) Totalitate de descendenți; ansamblu de urmași; posteritate. [G.-D. descendenței] / descendance

Sursa : NODEX

 

DESCENDÉNȚĂ s.f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. Totalitatea urmașilor; urmași; posteritate. [< fr. descendance].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DESCENDENȚĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DESCENDENȚĂ.

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"

Titu Maiorescu - Beţia de cuvinte în "Revista Contimporană" Beția de cuvinte în „Revista Contimporanăâ€� de Titu Maiorescu 1873 Darwin ne spune că multe soiuri de maimuțe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei și a spirtuoaselor; „ele sunt în stare, zice el, să fumeze și tutun cu multă plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povestește că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuțe în această stare și ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor și despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse și mahmure, de durere își țineau capul cu amândouă mâinile și înfățișau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuță americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea și a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulți oameni“ (Ch. Darwin, Descendența omului ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCENDENȚĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DESCENDENȚĂ.

FAMILIE

... bază , întemeiată prin căsătorie , și care constă din soț , soție și din descendenții acestora . 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr - un strămoș comun ; neam , descendență . 3. Fig . Grup larg de oameni , de popoare etc . cu interese și idealuri comune . 4. Categorie sistematică în botanică și în zoologie , inferioară ordinului , care ...

 

FILIAȚIE

... FILIÁȚIE , filiații , s . f . Legătură de rudenie între copii și părinți , descendență

 

MATRIARHAT

MATRIARHÁT s . n . Denumire a perioadei comunei primitive , caracterizată prin stabilirea apartenenței la gintă pe linia descendenței materne . [ Pr . : - tri -

 

PRĂDALICĂ

PRĂDÁLICĂ , prădalice , s . f . ( În evul mediu , în Țara Românească ) Bun funciar trecut în stăpânirea domniei la stingerea descendenței masculine a

 

ROMANITATE

... ROMANITÁTE s . f . 1. Totalitatea popoarelor romanice ; lumea romană ^2 . 2. Caracter roman ^2 sau romanic ( al unul popor sau al unei culturi ) ; origine , descendență

 

SEMINȚIE

... SEMINȚÍE , seminții , s . f . 1. Neam , naționalitate , popor ; gen ( uman ) . 2. Totalitatea urmașilor care au același străbun ; familie , trib ; descendență