|
||
Vezi și:PEIORATIV,
DEZAVANTAJA,
DEZAVANTAJOS,
DOL,
FORFECA,
GEOFITĂ,
NIMIC,
REPUTAȚIE,
RESEMNA,
VITREG
... Mai multe din DEX...
DEFAVORABIL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DEFAVORÁBIL, -Ă, defavorabili, -e, adj. Contrar intereselor cuiva, în dezavantajul cuiva; nefavorabil, neprielnic. - Din fr. défavorable.Sursa : DEX '98 Defavorabil ≠ favorabilSursa : antonime DEFAVORÁBIL, -Ă adj. în dezavantajul cuiva; nefavorabil. (< fr. défavorable)Sursa : neoficial DEFAVORÁBIL adj. 1. v. nefavorabil. 2. nefavorabil, nepotrivit, neprielnic, potrivnic, vitreg, (înv. și pop.) nepriincios. (Condiții \~ de dezvoltare.) 3. v. neplăcut. 4. nefavorabil, negativ. (O critică \~ făcută cărții.) 5. v. peiorativ.Sursa : sinonime defavorábil adj. ? favorabilSursa : ortografic DEFAVORÁBIL \~ă (\~i, \~e) Care nu este favorabil; nefavorabil; neprielnic; dezavantajos. /Sursa : NODEX DEFAVORÁBIL, -Ă adj. Care este în dezavantajul cuiva; nefavorabil. [Cf. fr. défavorable].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DEFAVORABILRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEFAVORABIL. Ion Luca Caragiale - Om cu noroc ... astăzi. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca să nu se dea bătut și totuși să nu mai meargă fără folos ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... vorbi de Familia, încât ne simțim provocați a căuta înșine împrejurările ușurătoare care i-ar putea explica purtarea într-un mod mai puțin defavorabil și care i-ar lua o parte din răspunderea ce și-a atras-o. Asemenea împrejurări ușurătoare există, și datoria noastră este acum ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ... Garabet Ibrăileanu - Privind viața Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale şi arta Idealurile sociale și arta de Constantin Dobrogeanu-Gherea Am zis în articolul meu Asupra criticii științifice și metafizice că un scriitor în general are datoria să răspundă la observațiile ce i se fac, dar câteodată, în cazuri excepționale, această datorie de a răspunde se preface în datoria de a tăcea. Tocmai într-un astfel de caz sunt față cu dl Philippide, care în numărul festiv al Convorbirilor literare a scris în contra mea un articol, Idealuri , articol confuz, fără început și fără sfârșit, cu o mulțime de chestii abordate însă fără șir, fără sistem, fără o idee conducătoare, sărituri de la una la alta, aluziuni personale malițioase care merg până la injurii, și toate astea într-un stil! Și ceea ce e și mai rău, cu pretenții absolut nefundate la spirit, și ce spirit! E evident că la astfel de articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență însemnată asupra dezvoltării culturale a țării noastre și e tipărit ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii şi literaturii Dl Panu asupra criticii și literaturii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Cuprins 1 I - CRITICA MODERNĂ 2 II - EPOCI ȘI CURENTE LITERARE 3 III - EMINESCU ȘI CURENTUL EMINESCIAN 4 IV - REMEDIUL DLUI PANU 5 V - CE-I DE FĂCUT? I - CRITICA MODERNĂ În foaia săptămânală Epoca literară au apărut patru articole intitulate Critica și literatura, datorite penei distinsului nostru publicist și om politic dl G. Panu. Această excursie critică în câmpul literelor române trebuie neapărat să măgulească pe literații noștri: de când junimiștii au părăsit-o, nici un om politic mai însemnat nu s-a ocupat de biata literatură. Chestiunile de ordine literară ridicate de dl Panu sunt de mare importanță și de aceea îmi iau libertatea să spun câteva cuvinte și asupra articolelor d-sale și asupra chestiilor literare tratate în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce ... Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEFAVORABILRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru DEFAVORABIL. ... PEIORATÍV , - Ă , peiorativi , - e , adj . ( Despre cuvinte , expresii , afirmații etc . ) Care are sens defavorabil ; depreciativ , disprețuitor ; ( despre sensul cuvintelor , al contextelor etc . ) defavorabil DEZAVANTAJÁ , dezavantajéz , vb . I . Tranz . A crea cuiva un dezavantaj , a pune pe cineva pe nedrept într - o situație defavorabilă , de inferioritate ( în raport cu ... DEZAVANTAJÓS , - OÁSĂ , dezavantajoși , - oase , adj . Care dezavantajează , care pricinuiește un dezavantaj ; defavorabil DOL , doluri , s . n . ( Jur . ) Acțiune făcută cu rea - credință , cu viclenie , pentru a determina pe cineva să încheie un contract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă într - un FORFECÁ , foárfec , vb . I . 1. Tranz . A tăia în bucăți cu foarfecele sau alt obiect tăios . 2. Tranz . Fig . A cerceta o operă literară sau științifică cu o minuțiozitate exagerată , cu scopul de a o critica și de a o pune într - o lumină defavorabilă . 3. Intranz . Fig . A vorbi mereu , fără încetare ( bârfind , clevetind ) ; a GEOFÍTĂ , geofite , s . f . Plantă perenă care , în condiții defavorabile , continuă să supraviețuiască numai prin organele ... II ) nimicuri , s . n . I. 1. Pron . neg . Nici un lucru ; spec . nici un cuvânt , nici un sunet , nici un zgomot ; nici un lucru rău , defavorabil , primejdios . 2. Adv . ( Înv . și pop . ) Defel , deloc , nicidecum ; câtuși de puțin , în nici un fel . II. S . n . 1. ( Adesea la pl . ) Lucru , ființă ... REPUTÁȚIE , reputații , s . f . Părere publică , favorabilă sau defavorabilă , despre cineva sau ceva ; felul în care cineva este cunoscut sau RESEMNÁ , resemnez , vb . I . Refl . A se împăca cu o situație grea , defavorabilă ; a se supune , a accepta , a suporta un rău fără împotrivire . [ Var . : ( înv . ) resigná vb . ... este rudă de sânge , care a devenit rudă printr - o nouă căsătorie a unuia dintre părinți . 2. Fig . Dușman , ostil , vrăjmaș ; defavorabil |