|
|
||
Vezi și:CUMPĂTAT,
AȘEZAT,
AUSTER,
CUMPĂTARE,
ECONOM,
MĂSURAT,
MODERA,
MODERAT,
MODEST,
NECUMPĂTAT
... Mai multe din DEX...
CUMPĂTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CUMPĂTÁ, cumpătez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Rar) A (se) restrânge, a (se) modera, a (se) tempera. ** Tranz. (Reg.) A cruța, a economisi; a menaja. 2. (Înv. și reg.) A (se) îndruma; a (se) decide. - Lat. *compitare (=computare).Sursa : DEX '98 cumpătá vb., ind. prez. 1 sg. cumpătéz, 3 sg. și pl. cumpăteázăSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CUMPĂTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru CUMPĂTA. Emil Gârleanu - Luptătorii Luptătorii de Emil Gârleanu Soarta se vede că-i menise așa: să fie vecini și să fie dușmani. Și-amândoi cocoși frumoși. Unul, negru — cu toate lucirile pe care negrul le poate da în mângâierea luminii. Gulerul și penele subțiri, moi ca mătasea, ce-i atârnau de pe spate spre pinteni, băteau în verde ca fierea. Aripile, negru-aspru, ca mangalul. Pieptul luciu, cu ape tăioase, uneori sure, ca oțelul. Și penele lungi, mlădioase, și întoarse ca niște arcuri, ale cozii, cu sclipiri albăstrii, ce se stingeau îndată. Numai deasupra capului cu ochii neliniștiți ca niște gâze, creasta plecată, ștrengărește, roșie, aprinsă ca para focului. Celălalt, alb. Alb pieptul, cu unde brumate, ca argintul odoarelor vechi; albe aripile, un alb moale, ca al omătului de curând căzut; alb gulerul, cu vârfurile penelor puțin-puțin gălbui, ca suflate cu aur; albă coada bogată-n pene, ușoară, răsfirată. Și, deasupra capului cu ochii galbeni, plutitori în mărgeanul pleoapelor, o creastă cărnoasă, bătută și roșie ca o garoafă. Nu se puteau suferi; își aruncau priviri tăioase printre spărturile gardului; fiecare se silea să trâmbițeze mai înainte zorii zilei. Și totuși prilejul nu-i adusese încă față-n față, ... Friedrich Schiller - Mănuşa Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios însă pe leu într-un cerc îl ocolește, Sforăie înverșunat, Apoi mormăind se-ntinde Lângă el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare  Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și-mprejur, arzând de dorul de-a ... Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ... Mihai Eminescu - Mănuşa Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios însă pe leu într-un cerc îl ocolește, Sforăie înverșunat, Apoi mormăind se-ntinde Lângă el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare  Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și-mprejur, arzând de dorul de-a ... Mihai Eminescu - Mănușa (după Fr. Schiller) Mihai Eminescu - Mănuşa (după Fr. Schiller) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios însă pe leu într-un cerc îl ocolește, Sforăie înverșunat, Apoi mormăind se-ntinde Lângă el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare  Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și-mprejur, arzând de dorul ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ... Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată Petre Ispirescu - Broasca ţestoasă cea fermecată Broasca țestoasă cea fermecată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul: - Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în rândul oamenilor. - Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul și bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinți. O peți de la tatăl ei, împăratul, și învoiala se și făcu. Asemenea și cel mijlociu, după ce se dichisi și el cum știu mai bine, plecă și el înspre apus. Ajunse și el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, și iute, iute, se logodi și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu- ... Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Poeziile lui Octavian Goga de Titu Maiorescu 1906 Poeziile d-lui Octavian Goga au avut darul să deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum „evenimentul literar" al anului din urmă. Efectul produs asupra marelui număr de cetitori credem că provine mai întîi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul „patriotic" al multora din versurile sale. In adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tînărul poet sunt izvorîte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit, din viața românilor transilvăneni în faza ei de astăzi, caracterizată prin lupta împotriva tendințelor de asuprire etnică predomnitoare în statul lor. Ce e drept, patriotismul, ca element de acțiune politică, nu este materie de artă, orcîte abateri s-au comis și se mai comit în contra unei regule așa de simple. Mai ales cei ce n-au destul talent literar caută ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II Satira II de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Filaret — Eugenie FILARET: Prietenul meu, spune-mi de ce ești întristat? Te văd la față galben, iar ochii îți sunt roși, Pare că noaptea-ntreagă nu ai dormit? Pe gânduri Stai tocmai ca acela, ce vrând a fi episcop Își dărui zadarnic a sale herghelii. [1] Tu poți ca să te primbli cu patru cai în șir, Să porți bogate haine, și slugile să-ți fie Înfășurate-n aur. Au doar vinațe scumpe, Sau cărți pe la dughene n-au mai rămas de joc? Rudeniile, maica-ți se află sănătoși, Norocul te adapă din cornu-mbelșugării, Nimic nu te oprește de-a viețui-n odihnă. De ce dar taci ca muții și nu zici un cuvânt? Nu știi cât prețuiește un sfat prietenesc, Și câtă mângâiere ne-aduce-n mâhniciune Când neopriți de patimi păzim a lui urmare? A! înțeleg pricina de ce ești supărat. Damon în aste zile se-naintă în rang, Trifon primi cordonul, și Tulie o moșie; Iar falnicul tău nume și slava strămoșească Râvnirea-ți acea multă spre binele ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Neghiniţă Neghiniță de Barbu Ștefănescu-Delavrancea A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat și n-ar fi tușit câteodată. Ba uneori, ca să-și mai ție de urât, tot ea vorbea și tot ea răspundea. Și râdea ea de ea, ca și cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige. — Ei, ei, ce n-ar plăti un flăcău la bătrânțile noastre! — Cât, de? cât? — Ihi, ihi, mult de tot! — Adică ce, nu te-ai mulțumi și c-o fată mare? — Ba, ce să zic, bine ar fi ș-o fată... — Da, dar la fată vrea zestre. — S-ar găsi, că eu și unchiașul avem ce ne trebuie și nu ne trebuie mult, trei coți de pânză albă și câte ... Ioan Slavici - Gura satului Gura satului de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Nu-i vorbă, răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar și acela pe care toată lumea îl știe de bun își are ceasurile de răutate, și nu avem decât să-l atingem unde-l doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alții. Dar nenea Mihu tot om bun rămâne. Se și cuvine însă unui om din oameni, ca dânsul, să fie de bună chibzuială, să cumpănească vorbele și să umble mai mult călare decât pe jos. Acasă, asta-i altă vorbă! Oamenii s-au obișnuit a zice mai bucuros "La Mihu Saftei" decât la "Safta Mihului" fiindcă... așa-i lumea! Când oamenii nu au ce face, ei scormonesc o vorbă și își petrec vremea cu ea. Să te ferească Dumnezeu să nu cazi pe gura satului. Pentru aceea, când Safta începe să facă gură, nenea Mihu își pune mâinile în cap și-i zice: — Nevastă! nu mă da pe gura golanilor. Iar apoi caută să-i facă pe plac, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CUMPĂTARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CUMPĂTA. Tit Capitol 2 Tit 1 Tit Capitol 2 1 Tu însă, vorbește lucruri cari se potrivesc cu învățătura sănătoasă. 2 Spune că cei bătrîni trebuie să fie treji, vrednici de cinste, cumpătați, sănătoși în credință, în dragoste, în răbdare. 3 Spune că femeile în vîrstă trebuie să aibă o purtare cuvincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să învețe pe alții ce este bine, 4 ca să învețe pe femeile mai tinere să-și iubească bărbați și copiii; 5 să fie cumpătate, cu viața curată, să-și vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaților lor, pentruca să nu se vorbească de rău Cuvîntul lui Dumnezeu. 6 Sfătuiește de asemenea pe tineri să fie cumpătați, 7 și dă-te pe tine însuți pildă de fapte bune, în toate privințele. Iar în învățătură, dă dovadă de curăție, de vrednicie, 8 de vorbire sănătoasă și fără cusur, ca protivnicul să rămînă de rușine, și să nu poată să spună nimic rău de noi. 9 Sfătuiește pe robi să fie supuși stăpînilor lor, să le fie pe plac în toate lucrurile, să nu le întoarcă vorba, 10 să nu fure nimic, ci totdeauna să dea dovadă de o ... 1 Timotei Capitol 3 1 Timotei 2 1 Timotei Capitol 3 1 Adevărat este cuvîntul acesta: ,,Dacă rîvnește cineva să fie episcop, dorește un lucru bun.`` 2 Dar trebuie ca episcopul (Sau: privighetor.) să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înțelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeți, în stare să învețe pe alții. 3 Să nu fie nici bețiv, nici bătăuș, nici doritor de cîștig mîrșav, ci să fie blînd, nu gîlcevitor, nu iubitor de bani; 4 să-și chivernisească bine casa, și să-și țină copiii în supunere cu toată cuviința. 5 Căci dacă cineva nu știe să-și cîrmuiască bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu? 6 Să nu fie întors la Dumnezeu de curînd, ca nu cumva să se îngîmfe și să cadă în osînda diavolului. 7 Trebuie să aibă și o bună mărturie din partea celor de afară, pentruca să nu ajungă de ocară, și să cadă în cursa diavolului. 8 Diaconii, deasemenea, trebuie să fie cinstiți, nu cu două fețe, nu băutori de mult vin, nu doritori de cîștig mîrșav: 9 ci să păstreze taina credinței într`un cuget curat. 10 Trebuiesc cercetați întîi, și numai dacă sînt fără ... Romani Capitol 12 Romani 11 Romani Capitol 12 1 Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2 Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvîrșită. 3 Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit -o Dumnezeu fiecăruia. 4 Căci, dupăcum într`un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n`au toate aceeaș slujbă, 5 tot așa, și noi, cari sîntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, sîntem mădulare unii altora. 6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină ... Tit Capitol 1 2 Timotei 4 Tit Capitol 1 1 Pavel, rob al lui Dumnezeu, și apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoștința adevărului, care este potrivit cu evlavia, 2 în nădejdea vieții vecinice, făgăduite mai înainte de vecinicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă, 3 ci Și -a descoperit Cuvîntul la vremea Lui, prin propovăduirea care mi -a fost încredințată, după porunca lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru; - 4 către Tit, adevăratul meu copil în credința noastră a amîndorora: Har și pace dela Dumnezeu Tatăl, și dela Isus Hristos, Mîntuitorul nostru! 5 Te-am lăsat în Creta, ca să pui în rînduială ce mai rămîne de rînduit, și să așezi presbiteri (Sau: bătrîni) în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit: 6 Dacă este cineva fără prihană, bărbat al unei singure neveste, avînd copii credincioși, cari să nu fie învinuiți de destrăbălare sau neascultare. 7 Căci episcopul (Sau: priveghetor.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpățînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuș, nici lacom de cîștig mîrșav; 8 ci să fie primitor de oaspeți, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfînt, ... Tit Capitol 3 Tit 2 Tit Capitol 3 1 Adu-le aminte să fie supuși stăpînirilor și dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, 2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătați, plini de blîndeță față de toți oamenii. 3 Căci și noi eram altă dată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de plăceri, trăind în răutate și în pizmă, vrednici să fim urîți și urîndu-ne unii pe alții. 4 Dar, cînd s`a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, și dragostea Lui de oameni, 5 El ne -a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înoirea făcută de Duhul Sfînt, 6 pe care L -a vărsat din belșug peste noi, prin Isus Hristos, Mîntuitorul nostru; 7 pentruca, odată socotiți neprihăniți prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moștenitori ai vieții vecinice. 8 Adevărat este cuvîntul acesta, și vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentruca cei ce au crezut în Dumnezeu, să caute să fie cei dintîi în fapte bune. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUMPĂTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CUMPĂTA. ... CUMPĂTÁT , - Ă , cumpătați , - te , adj . ( Despre oameni și despre manifestările lor ) Cu măsură , stăpânit , sobru , așezat . - V. cumpăta AȘEZÁT , - Ă , așezați , - te , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Cumpătat , serios , cuminte , chibzuit . - V. AUSTÉR , - Ă , austeri , - e , adj . Sobru , cumpătat , sever . Om auster . Viață ... CUMPĂTÁRE , cumpătări , s . f . Măsură , moderație ( la mâncare și la băutură ) ; sobrietate . - V. cumpăta ECONÓM , - OÁMĂ , economi , - oame , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face economii , care cheltuiește cu cumpătare ; strângător , adunător , cumpătat . 2. S . m . și f . ( În trecut ) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituții , a averii cuiva etc . ; MĂSURÁT^2 , - Ă , măsurați , - te , adj . 1. ( Despre corpuri , fenomene , dimensiuni ) Determinat , evaluat . 2. Limitat , mărginit . 3. Fig . Moderat , cumpătat , cu măsură . MĂSURÁT^1 s . n . Măsurare . - V. MODERÁ , moderez , vb . I . Tranz . și refl . 1. A face să devină sau a deveni mai puțin intens , mai puțin mare ; a ( se ) micșora , a ( se ) reduce . 2. A face să devină sau a deveni mai cumpătat , mai stăpânit ; a ( se ) înfrâna , a ( se ) MODERÁT , - Ă , moderați , - te , adj . 1. De intensitate sau de mărime mijlocie , care nu este excesiv ; micșorat , redus . 2. Chibzuit , cumpătat , MODÉST , - Ă , modești , - ste , adj . 1. Care este lipsit de îngâmfare ; p . ext . moderat , cumpătat în purtare , în pretenții . 2. De proporții mici ; de valoare sau de importanță redusă ; lipsit de NECUMPĂTÁT , - Ă , necumpătați , - te , adj . Lipsit de cumpătare ; nechibzuit . - Ne - + Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||