|
||
Vezi și:COLĂCĂRI,
COLĂCĂRIE,
COLĂCER,
CONĂCAR,
ORAȚIE
... Mai multe din DEX...
COLĂCAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COLĂCÁR, colăcari, s.m. (Pop.) Fiecare dintre flăcăii care însoțesc (călare) alaiul nunții și care rostesc la masă orația de nuntă. [Var. colăcér s.m.] - Colac + suf. -ar.Sursa : DEX '98 COLĂCÁR s. (reg.) brudaș, chemător, conăcar, crainic, pocânzeu, vătășel, vestitor, vornic, vornicel. (?i însoțesc pe ginere la nunțile țărănești.)Sursa : sinonime colăcár s. m., pl. colăcáriSursa : ortografic COLĂCÁR \~i m. pop. Persoană din alaiul de nuntă care duce colacii nașilor sau spune orația tradițională. /colac + suf. \~arSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLĂCARRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru COLĂCAR. ... COLĂCĂRÍ , colăcăresc , vb . IV. Intranz . ( Pop . ) A rosti orația de nunt� ( în calitate de colăcar ... COLĂCĂRÍE , colăcării , s . f . ( Pop . ) Orație de nuntă . - Colăcar ... COLĂCÉR s . m . v . colăcar ... s . m . ( Reg . ) Fiecare dintre cei doi flăcăi călări care însoțesc pe mire , în ziua nunții , când pleacă după mireasă ; tânăr călare în alaiul nunții ; colăcar ORÁȚIE , orații , s . f . 1. ( Pop . ) Urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă ; conăcărie . 2. ( Livr . ; înv . ) Felicitare , urare ; p . ext . cuvântare , discurs ( rostit la anumite ceremonii sau ocazii ) . 3. ( Înv . ) Oratoriu ^1 ( 1 ) . [ Var . : orațiúne s . |