|
|
||
Vezi și:CANȚONĂ,
CAVALER,
IOANIT,
MACARONIC,
MACARONISM,
ROMANCERO,
TEUTON
... Mai multe din DEX...
CAVALERESC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CAVALERÉSC, -EÁSCĂ, cavalerești, adj. De cavaler; p. ext. franc, leal; sincer, deschis. - Cavaler + suf. -esc. Cf. it. %cavalleresco%, fr. %chevaleresque%.Sursa : DEX '98 CAVALERÉSC, -EÁSCĂ adj. de cavaler; (p. ext.) franc, leal; sincer, deschis. (< it. cavalleresco)Sursa : neoficial cavalerésc adj. m., f. cavalereáscă; pl. m. și f. cavaleréștiSursa : ortografic CAVALER//ÉSC \~eáscă (\~éști) Care este caracteristic pentru cavaleri; de cavaler. Gest \~. /cavaler + suf. \~escSursa : NODEX CAVALERÉSC, -EÁSCĂ adj. De cavaler; (p. ext.) franc, leal; sincer, deschis. [Cf. it. cavalleresco, fr. chevaleresque].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAVALERESCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru CAVALERESC. Grigore Alexandrescu - Măriei sale domnului Alexandru Ioan I Grigore Alexandrescu - Măriei sale domnului Alexandru Ioan I Măriei sale domnului Alexandru Ioan I de Grigore Alexandrescu Pentru ziua intrării sale în București Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Timp dorit, zi de speranțe, Fiu al țării, salutare! România învestită În veșminte de serbare, Îți dorește, îți urează De mari fapte viață plină, Și se-nclină stelei tale Ce străluce de lumină. II Când de glasul omenirii Inspirată și condusă, Pleiada europeană, De puternici regi compusă, Reda nației gemânde Antici drepturi de tărie, Soarta-ți se-nscria în ceruri Cu lumina cea mai vie. III Fă dar numele-ți să treacă Între numele divine, Celor ce au fost ai lumii Nobili făcători-de-bine. Secolul să te admire, Și cu noi să se fălească Franța, nația cea mare, Nația cavalerească. IV Căci e aspră datorie Ce o nație impune, Căci e grea, mult grea, coroana Ce pe capul tău se pune. Țara te salută, prințe, Cu plăcere și iubire, Și-ți încrede viitoru-i Zâmbitor de Vasile Alecsandri - Banul Mărăcină Vasile Alecsandri - Banul Mărăcină Banul Mărăcină de Vasile Alecsandri I Sus la munte, ninge, plouă, La Craiova pică rouă Din ai nopței ochi cerești Și din ochii omenești Dar ce plâng ormânii oare? Sufletul de ce îi doare? Plâng un mândru frățior Deslipit din sânul lor. Banul tânăr Mărăcină, Cărui Oltul se închină, De pe malu-i a plecat Pe-un fugar nencălecat. A plecat în lungă cale Cu ceata slugilor sale Și cu cinczeci de voinici, Adunați toți de pe-aici. Ei pășesc peste hotare, Trec prin satele maghiare, Prin orașele nemțești, Prin țări lungi împărătești, Și, în dragostea moșiei, Duc Vulturul României Care-n aur lucitor E cusut pe steagul lor. Tot pe-a Dunărei verzi maluri, Unde umbra-i joacă-n valuri Merge mândrul craiovan Câte zile-s într-un an, Și feciorii mi-l urmează, Și fugarii lor nechează, Și străinii ce-ntâlnesc Stau în cale de-i privesc. Pasă ceata călătoare Când pe noapte, când pe soare. Lung e drumul, lung și greu! Unde merg așa mereu? Ei se duc la vitejie, Căci au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. II Colo- ... Vasile Alecsandri - La gura sobei Vasile Alecsandri - La gura sobei La gura sobei [1] de Vasile Alecsandri Așezat la gura sobei noaptea pe când viscolește Privesc focul, scump tovarăș, care vesel pâlpâiește. Și prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveștilor minuni. Iată-o pasere măiastră prinsă-n luptă c-un balaur; Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punți de aur; Iată cai ce fug ca gândul; iată zmei înaripați Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpărați. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume, Aducând pe lumea albă feți-frumoși cu falnic nume; Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai... Nu departe stă Pepelea, tupilat în flori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana!... în cosiță floarea-i cântă. Până-n ziuă stau pe gânduri și la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! ↑ Omer a compus Iliada și Odiseea din tradiții și poate din fragmente de poeme poporale. Ariosto a scris fantastica epopee Orlando de pe legendele cavalerești răspândite în Italia și ilustrate prin imaginația ... Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea ... Familia mea este originară din Veneția. Pe timpul când această republică era în strălucire, un străbun al meu, om cu inimă îndrăzneață și cu spirit cavaleresc, veni în Moldova, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alecsandri. În ... Vasile Alecsandri - Melodiile românești Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ... Vasile Alecsandri - Mihu copilul ... erau coperiți cu cămăși de fier, numite zale; prin urmare, balada lui Mihu se poate presupune că ar exista de pe epoca Cruciadelor. Însuși caracterul cavaleresc al eroului baladei ne întărește în această idee. ↑ Levent înseamnă viteaz de soi. Un voinic poate să fie de neam prost, iar un levent ... Mihai Eminescu - Antropomorfism Mihai Eminescu - Antropomorfism Antropomorfism de Mihai Eminescu În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiat S-urmărească insolenter inocenta ei junie. Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă  O găină virtuoasă, o găină prea de treabă, Cu evlavie ea cată fire de-orz și coji de jimblă. Dară cine să admire a ei nuri și tinereță? Boul chior, ce vede numai jumeta din a lui paie? Ah! în inima-i fecioară simte-o tainică văpaie Pentru cucurigul dulce din cântări de dimineață. Pierde gustul de mâncare, scormolește, de ți-i milă, În pământ ca să găsească chipul cel dorit într-una, Sau se primblă visătoare, noaptea căutând în lună A lui umbră luminoasă  melancolica copilă! O găină-mbătrânită, venerabilă matroană, Ce demult e schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce demult era iertată, Ce demult se dizvățase de plăcerile d-iubire, Ea ... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Nou chip de a face curte de Mihail Kogălniceanu O siecle! Ă©tait-ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le monument des vieilles moeurs EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou chip de a face curte! Asta este, zău, o mare obrăznicie din partea-ți, când știi că, în veacul ist de aur, noi am învechit toate chipurile de a face și de a răsface curte. Ei bine! cu toate aceste, chipul meu este nou, pentru că este nevinovat; și că, pentru oamenii civilizați ca dumneavoastră, numai nevinovăția a mai rămas încă un lucru nou, nevăzut, neauzit. Câteodată ți se ... Gheorghe Asachi - Voichița de Românie Gheorghe Asachi - Voichiţa de Românie Voichița de Românie de Gheorghe Asachi Persoane Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Vlad, Domnul Muntenimei. Coste, spatar din Moldova. Voichița, fiia lui Vlad. Sabina, muma ei. Codrat, june sătean. Mina, mireasa lui. Parcalab, muntean. Caraiman, comișelul lui Ștefan. Osman Aga. Oșteni de ambele țări. Un sahastru. Scena urmează în Românie la anul 1474. Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 1.7 Scena VII 1.8 Scena VIII 1.9 Scena IX 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV Actul I Scena I Reprezentează din năuntrul unei case rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de fete: Tu, mireasă, azi alege Acest aur lucitor, Care mâne va să lege Imeneul cu Amor, Ca viața ta să fie Senină, ... Grigore Alexandrescu - Fragment. Dintr-o nuvelă intitulată "Călugărița" ... care au iubit vreodată; el nu era mai frumos decât ceilalți juni, dar se deosebea din mulțimea lor prin niște sentimente romantice și un caracter cavaleresc, daruri deopotrivă prețuite de femei, cel dintâi pentru că răspunde la viața lor de iluzii, și cel de al doilea pentru că femeile, neputând dobândi ... Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor Vasile Alecsandri - Românii şi poezia lor Românii și poezia lor de Vasile Alecsandri Articol publicat pentru prima oară în anul 1850, în revista Bucovina . Dlui A. Hurmuzachi, redactorul foaiei Bucovina I În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine câteva zile, de a căror plăcere îmi aduc ades aminte. Multe am vorbit noi atunci despre aceste frumoase părți ale Europei, care se numesc Țările Românești , și despre poporul frumos ce locuiește în sânul lor. Aprinși amândoi de o nobilă exaltare, deși poate cam părtinitoare, am declarat într-o unire că patria noastră e cea mai drăgălașă țară din lume, și neamul românesc unul din neamurile cele mai înzestrate cu daruri sufletești! Ce puternice simțiri se deșteptaseră atunci în noi, la dulcele și sfânt nume de patrie! Ce entuziasm măreț ne cuprinsese la falnicul nume de român! Cât eram de veseli; cât eram de fericiți atunci! Îți aduci și tu aminte? În ceasurile acele de scumpă nălucire, munții noștri ni se păreau cei mai nalți și mai pitorești de pe fața pământului; văile noastre, cele mai îmbelșugate cu holde și cu flori; apele noastre, cele mai limpezi; cerul nostru, cel mai senin; frații noștri de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAVALERESCRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CAVALERESC. CANȚÓNĂ , canțone , s . f . 1. Poezie lirică italiană medievală , de origine provensală , consacrată iubirii cavalerești . 2. Cântec pe mai multe voci din epoca Renașterii , apropiat de cântecul popular , care , cu timpul , a devenit o piesă ... CAVALÉR , cavaleri , s . m . 1. ( În Roma antică ) Membru al ordinului ecvestru , inferior ordinului senatorial . 2. Titlu dat unei persoane dintr - un ordin cavaleresc , laic sau religios . 3. Titlu onorific conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț . 6 ... ... IOANÍT , - Ă , ioaniți , - te , s . m . , adj . 1. S . m . Persoană care făcea parte dintr - un ordin monaho - cavaleresc MACARÓNIC , - Ă , macaronici , - ce , adj . ( Despre versuri , poezii , stil etc . ) Care parodiază și satirizează pedantismul moravurilor cavalerești , amestecând cuvintele și formele limbii naționale cu cuvinte latinești , latinizante sau cu alte cuvinte MACARONÍSM s . n . 1. Mișcare literară din sec . XVI - XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într - un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizate ridicol . 2. Ansamblu de aspecte care caracterizează macaronismul . 3. Apartenență la ROMANCÉRO s . n . Culegere de poeme spaniole medievale , având un conținut variat ( romanțe eroice sau tradiționale , cavalerești etc . ) . [ Pr . : romanséro ] - Cuv . ... TEUTÓN , - Ă , teutoni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte dintr - un ordin monaho - cavaleresc |
||