Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CASTANIETE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CASTANIETĂ

  Vezi și:BOLERO, CASTANIETĂ, FANDANGO, FOLIA, GEAMPARALE, JOTĂ, OLE, SEGUIDILLA ... Mai multe din DEX...

CASTANIETE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CASTANIÉTĂ, castaniete, s.f. Instrument muzical de percuție (răspândit în Spania și în America Latină), format din două plăcuțe de lemn sau de fildeș, prinse ca valvele unei scoici, care sunt lovite ritmic una de alta și folosit la acompanierea dansului și a muzicii; geamparale (2). - Din fr. castagnettes.

Sursa : DEX '98

 

CASTANIÉTĂ s. (rar) geampara, păcănitoare. (Dansează acompaniată de \~e.)

Sursa : sinonime

 

castaniétă s. f. (sil. -nie-), pl. castaniéte

Sursa : ortografic

 

CASTANIÉT//Ă \~e f. Instrument de acompaniament pentru muzică și dans, format din două plăci (de lemn sau de fildeș) prinse de degete care, lovite una de alta, produc sunete în ritm. [Sil. -ni-e-] /castañeta, fr. castagnettes

Sursa : NODEX

 

CASTANIÉTĂ s. f. (pl.) instrument muzical de percuție pentru acompanierea dansului și a muzicii, din două plăcuțe de lemn, care se prind de degete și, prin lovire, produc un sunet sec. (< fr. castagnette, sp. castañeta)

Sursa : neoficial

 

CASTANIÉTĂ s.f. Instrument de acompaniament pentru dans și muzică, făcut din două bucățele de lemn sau de fildeș care se prind de degete și, prin lovire, produc un sunet sec. [< fr. castagnette, cf. sp. castañeta - castană mică].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CASTANIETE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CASTANIETE.

Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri) Prosper MĂ©rimĂ©e de Vasile Alecsandri 1871 I Pentru cine apreciază frumusețile literaturii franceze, pentru cine înțelege calitățile stilului și finețea spiritului, moartea celebrului autor Prosper MĂ©rimĂ©e e considerată ca un foarte trist eveniment, ca o pierdere importantă pentru domeniul literelor. Iară cine a cunoscut personal pe acest bărbat eminent prin științele filologice va regreta nu numai pe literatorul distins, pe filozoful amabil, dar și pe unul din cei mai adevărați reprezentanți ai spiritului de conversaț ie franceză. Bagajul său literar nu este voluminos; însă are mare preț în ochii amatorilor estetici de scrieri ce pot servi de model, precum: Colomba, la Venus d’Ille, l’enlèvement de la redoute, le vase ètrusque, les chroniques de Charles IX etc. și mai multe studii asupra literaturilor slave și spaniole. El a fost cel întâi care a făcut cunoscut în Francia pe celebrul Pușkin, traducând diverse opere de ale acestui poet rus și a scris un șir de epistole foarte interesante asupra Spaniei, unde îi plăcea ades să călătorească. Tot ce a ieșit de sub pana lui ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASTANIETE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CASTANIETE.

BOLERO

BOLERÓ , bolerouri , s . n . 1. Haină femeiască scurtă până deasupra taliei , ca un ilic . 2. Numele unui dans național spaniol , care se dansează cu acompaniament de chitară și castaniete ; melodie după care se execută acest

 

CASTANIETĂ

CASTANIÉTĂ , castaniete , s . f . Instrument muzical de percuție ( răspândit în Spania și în America Latină ) , format din două plăcuțe de lemn sau de fildeș , prinse ca valvele unei scoici , care sunt lovite ritmic una de alta și folosit la acompanierea dansului și a muzicii ; geamparale (

 

FANDANGO

FANDÁNGO s . n . Vechi dans spaniol cu acompaniament de chitară și de castaniete ; melodie după care se execută acest

 

FOLIA

FOLÍA s . f . Vechi dans de origine portugheză , cu mișcare rapidă și inegală , care se dansează cu acompaniament de castaniete ; melodie după care se execută acest dans . - Cuv .

 

GEAMPARALE

GEAMPARÁLE s . f . pl . 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie ; melodie după care se execută acest dans . 2. ( înv . ) Castaniete . [ Var . : geambarále s . f .

 

JOTĂ

JÓTĂ , jote , s . f . Dans popular spaniol cu mișcări repezi și cu acompaniament de castaniete , la care perechile dansează față în față pe loc . [ Pr . :

 

OLE

OLÉ s . n . Dans spaniol cu mișcare moderată , executat de o singură persoană care se acompaniază cu castaniete . - Cuv .

 

SEGUIDILLA

SEGUIDILLA s . f . Dans popular spaniol , cu mișcare vioaie , care se dansează cu acompaniament de chitară sau de castaniete , uneori însoțit de cântec ; melodie după care se execută acest dans . [ Pr . : seghidília ] - Cuv .