Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul BLANA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: BLANĂ

  Vezi și:BLĂNĂRIE, BLĂNAR, BLANĂ, MALOTEA, MIȚOS, ÎMBLĂNI, BLĂNIȚĂ, BLĂNOS, FERMENEA, LĂȚOS, PACEA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BLANA: BLANĂ.

 

BLANA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BLÁNĂ, blăni, s.f. I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. ** Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 2. Haină îmblănită; haină confecționată din blană (I 1). II. (Pop.) Scândură groasă. [Pl. și: (I) blănuri] - Din bg. blana.

Sursa : DEX '98

 

BLÁNĂ s. v. chingă, masă, scândură, spetează, stinghie.

Sursa : sinonime

 

BLÁNĂ s. piele. (Purtau pe ei \~ de urs.)

Sursa : sinonime

 

blánă s. f., g.-d. art. blănii; pl. (scânduri) blăni, (piei prelucrate) blăni/blănuri, (haine) blănuri

Sursa : ortografic

 

BLÁNĂ^3 blănuri f. Haină confecționată din piele de animal prelucrată. [G.-D. blănii] /blana

Sursa : NODEX

 

BLÁNĂ^1 blăni f. 1) Strat (des) de păr sau de lână, care crește pe pielea unui animal. 2) Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. [G.-D. blănii] /blana

Sursa : NODEX

 

BLÁNĂ^2 blăni f. pop. Scândură groasă. [G.-D. blănii] /blana

Sursa : NODEX

 

blánă (-?ni), s.f. - 1. Scîndură. - 2. Piele de animal cu păr cu tot. - Mr., megl. blană (numai cu sensul 1). Sl. *blana, cf. slov., ceh. blana "pojghiță", sb. blanak "scîndură", slov. blanja "scîndură", pol. b?ona "membrană", rus. (o)bolon? "coajă", obolo?ka "cuvertură" (Berneker 69; DAR); și oblon. Par fără obiect strădaniile lui Pascu, I, 196, de a apropia aceste cuvinte de un problematic dalm. *plana, it. piana, fr. planche. Der. blănar, s.m. (meseriaș care face îmbrăcăminte din blană); blănăreasă, s.f. (dans tipic); blănărie, s.f. (obiecte de îmbrăcăminte din blană); blănit, adj. (cu blană; căptușit cu blană); îmblăni, vb. (a căptuși cu blană); blănos, adj. (căptușit cu blană). Ngr. ?????? provine din sl. după Meyer, Neugr. St., II, 44, și din rom., după Murnu, Lehnwörter, 35.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BLANA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru BLANA.

Ion Luca Caragiale - O blană rară

... Ion Luca Caragiale - O blană rară O blană rară de Ion Luca Caragiale E ger și ceață... ceață-nghețată... o vreme, să nu scoți un câine afară. Lumina fanarelor, roșie, e îmbrobodită într ... palid, plâns, defigurat [sic]: —Copilul! îmi moare copilul! — Bine, bine, copilul, strigă madam Cuțopolu impacientată; dar blana? unde e blana? — Blana? care blană?... răspunde aiurit căpitanul... și începe să urle iar. — Copilul meu! copilul meu! Și pleacă nebun iar înapoi. Scandal! Blana! Cum se poate?... blana! ia ...

 

Alecu Donici - Cheltuitorul și rândunica

... dar prea cheltuitor, Luând în stăpânire O bună moștenire, În vreme de un an, rămase pe ușor, Și tot ce mai avea acum era o blană, Păstrată prin prilej că timpul sta de iarnă; Iar cine nu-i de mic cu frigul învățat În blană foarte crede. Dar într-o zi mergând după împrumutat, Din întâmplare el o rândunică vede. Găsește-ndată negustori Și ia pe blană bănișori. Căci rândunelele, cum zic din însemnare: A primăverii dulci sunt bine-vestitoare. El însă au uitat proverbul bătrânesc: Că-o floare nicidecum ... ieșit, Pe rândunică el o vede înghețată Și, tremurând de frig, îi zice: "Blestemată! Pe faptă-ți ai pierit! Așa ți se cuvine; Căci fără blană eu sunt astăzi pentru tine." Nu vreau s-ating pe nime, Dar mult mă mir în sine: De ce, tot omul, când greșește, Asupra altuia ...

 

Emil Gârleanu - Căprioara

... Emil Gârleanu - Căprioara Căprioara de Emil Gârleanu Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele ...

 

Ion Luca Caragiale - Mitică

... Câte a fost ieri pe vremea asta. * - Apropo - zice Mitică - de câți ani ești? - De... atâția. - Tocmai cât măgarul mitropolitului! * Ți-ai cumpărat o blană nouă. Te întâlnești cu Mitică. În loc de "s-o porți sănătos!" îți zice: - Bravos! blană ai; acuma, junghi îți mai trebuie! * - Ți-aș face curte, domnișoară - zice Mitică unei tinere telegrafiste - dar vai! n-am curaj; ah! știu cât ești ...

 

Mihai Eminescu - Cugetările sărmanului Dionis

... De năvod — cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. Cum nu sunt un șoarec, Doamne — măcar totuși are blană, Mi-aș mînca cărțile mele — nici că mi-ar păsa de ger… Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer, Un palat, borta ... sărmane! Oare ce gîndește hîtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai ...

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... mâna stângă până la încheietura brațului. După figură, după maniere și port, trebuie să fie vreun negustor, ori arendaș din provincie. Un domn bine îmbrăcat, blană cu guler de astrahan și căciuliță asemenea, bea cafea la altă masă, fumează și se uită din când în când către provincial, care nu ia ... știe ce... A adormit omul buștean... Când s-a trezit la București cu capul buimac, eră singur în vagon, și tot, blană, geamantan, bani, ceas, tot îi luaseră. — Ei! i-o fi luat și inelele din deget, zice domnul, râzând ciudat. — De unde știi asta ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fizi­cale, producem noi pe scena teatrală în cadru mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea este adusă la așa mare perfecțiune, încât în mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pus­tiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci târgovețul birocrat sau locuitorul nerăzlețit din oraș nu o dată cu înfiorare își închipuie pe acel nenorocit, care pe neaș­teptate a fost prins de turbatele valuri sau viscole, în care el e împins la pieire, trecând prin orele fioroase de schingiuiri ca ale iadului, și ajungând la ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Meduza

... Ştefan Octavian Iosif - Meduza Meduza de Ștefan Octavian Iosif Poem dramatic PERSOANELE DARIUS, MEDUZA, DOUĂ SCLAVE MEDUZA (culcată pe o blană de tigru) Aduceți flori și muzică s-adie... Vreau să m-adoarmă dulcea melodie... (Muzică) O SCLAVĂ Stăpâna nu coboară în odaie? MEDUZA Să-mi ...

 

Alecu Donici - Elefantul în domnie

... ndrepta Și-așa urla: — Măria ta! De noi nu te-ndura, Căci singur ne-ai fost dat poruncă astă-iarnă S-avem cu toții blană. Iar oile pârăsc, c-așa sunt învățate: Noi n-am luat mai mult decât pielcea de frate. — Atâta! domnul le răspunde, Să știți că ...

 

Alecu Donici - Lupul și cucul

... Și colții ai lepădat? — Să-i lepăd? Da' cum se poate? — Apoi ține minte, frate, Că la viitoarea iarnă Ai să rămâi fără blană. Și așa s-au întâmplat, Precum cucul i-au cântat. Între oameni iar sunt unii Cu colți de lup înzestrați: Ori în care parte-a ...

 

Constantin Negruzzi - Dervișul

... C-a face zvon toți gândea: Dar el, după o gândire, către derviș s-a zâmbit, Și să-l îmbrace cu blană

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BLANA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 120 pentru BLANA.

BLĂNĂRIE

... BLĂNĂRÍE^2 , blănării , s . f . ( Colectiv ) Sortimente sau obiecte de îmbrăcăminte de blană . - Blană + suf . - ărie . BLĂNĂRÍE^1 , blănării , s . f . 1. Meseria blănarului . 2. Atelier în care se confecționează îmbrăcăminte din blană

 

BLĂNAR

... BLĂNÁR , blănari , s . m . Meseriaș care face îmbrăcăminte din blană ; negustor de blănuri . - Blană

 

BLANĂ

... BLÁNĂ , blăni , s . f . I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale . 2. Haină îmblănită ; haină confecționată din blană

 

MALOTEA

... MALOTEÁ , malotele , s . f . Haină ( lungă până la pământ ) , de obicei căptușită cu blană ( scumpă ) , având marginile din față tivite cu blană , uneori cu guler și manșete de blană

 

MIȚOS

... MIȚÓS , - OÁSĂ , mițoși , - oase , adj . ( Despre blană , lână sau obiecte de blană

 

ÎMBLĂNI

... ÎMBLĂNÍ , îmblănesc , vb . IV . Tranz . A căptuși cu blană un obiect de îmbrăcăminte ; a blănui . - În + blană

 

BLĂNIȚĂ

... BLĂNÍȚĂ , blănițe , s . f . Diminutiv al lui blană ( 1 ) . - Blană

 

BLĂNOS

... BLĂNÓS , - OÁSĂ , blănoși , - oase , adj . ( Rar ; despre animale sau haine ) Cu blană bogată . - Blană

 

FERMENEA

... FERMENEÁ , fermenele , s . f . Haină scurtă făcută din stofă brodată cu fir sau cu mătase , uneori căptușită cu blană , pe care o purtau odinioară boierii peste anteriu ; scurteică îmblănită cu blană

 

LĂȚOS

... LĂȚÓS , - OÁSĂ , lățoși , - oase , adj . ( Despre animale și despre coama sau blana lor ; p . ext . despre lucruri confecționate din blană

 

PACEA

... PACEÁ , pacele , s . f . 1. ( Înv . ) Partea de la genunchi în jos a piciorului la animalele cu blană ; p . ext . blană prelucrată , de calitatea a doua , de pe picioarele unor astfel de animale . 2. ( Reg . ) Mâncare asemănătoare cu piftia , preparată din picioare de vițel ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...