|
||
Vezi și forma bază: BIFURCA Vezi și:BIFURCA, BIFURCAȚIE, BIFURCARE, CRĂCANĂ, ÎNFURCI, ÎNFURCIT, CRĂCIT, CUJBĂ, DIHOTOMIC, GAIE, PRESURĂ ... Mai multe din DEX...BIFURCAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BIFURCÁT adj. (pop.) încrăcit, înfurcit. (Drum \~.)Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BIFURCATRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru BIFURCAT. George Topîrceanu - Aprilie Aprilie de George Topîrceanu Baloane mari de spumă albă prin grădini (Și zarzărul, și vișinul, și perii) Stau gata să se-nalțe din tulpini Spre cerul primăverii... Caisul nostru s-a gătit la poartă Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, Și cu zulufi de floare la urechi, Cum astăzi nicăieri nu se mai poartă. Pe strada mare, Ies flori înalte la plimbare În rochii de sezon, ușoare, Cu toate că-i o vreme așa de schimbătoare. Ah, fetele — și mai ales cucoanele — Când vine primăvara Sunt dulci și colorate ca bomboanele! Pe cea care-a trecut o cheamă Clara, Fiindcă are Ochi albaștri tare, Și gura ei cu rouge ca de coral Surâde vertical... Un mic vârtej, copil al Neființei, De-a curmezișul străzii rătăcit, Nebun în jurul lui s-a răsucit Să-și prindă coada galbenă cu dinții. Departe, în azurul dintre nori, S-arată bifurcat pe cer Un șir subțire de cocori, O escadrilă de pe vremea lui Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BIFURCATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru BIFURCAT. BIFURCÁ , pers . 3 bifúrcă , vb . I. Refl . A se despărți în două ramuri , în două direcții , în două BIFURCÁȚIE , bifurcații , s . f . ... BIFURCÁRE , bifurcări , s . f . Faptul de a se bifurca ; ( concr . ) loc unde se bifurcă ceva ; bifurcație . - V. bifurca CRĂCÁNĂ , crăcane , s . f . I. 1. Cracă ramificată în formă de V ; lemn sau alt obiect desfăcut la un capăt în două sau în mai multe brațe ; fiecare ramificație a unui obiect bifurcat ; crac ^2 . 2. Prăjină provenită dintr - o ramură de copac bifurcată la un capăt , folosită pentru a sprijini crengile prea încărcate de fructe , cumpăna fântânii etc . 3. Pirostrie . II. Varietate de struguri cu boabe mari , albe sau negre ; varietate de vin din astfel de struguri . [ Var . : crăcán s . n . ] - Cracă + suf . - ... ÎNFURCÍ , înfúrc , vb . IV . ( Rar ) 1. Refl . A se bifurca ÎNFURCÍT , - Ă , înfurciți , - te , adj . ( Rar ) Bifurcat . [ Var . : înfurcát , - ă adj . ] - V. CRĂCÍT , - Ă , crăciți , - te , adj . ( Despre oameni ) Crăcănat ; ( despre obiecte ) bifurcat . - V. CÚJBĂ , cujbe , s . f . 1. Bucată de lemn bifurcată la capăt , care se fixează în pământ sau într - un zid și de care se leagă sau se atârnă , cu un lanț , ceaunul deasupra focului . 2. ( Reg . ) Nuia bine răsucită și pârlită în foc , întrebuințată în loc de DIHOTÓMIC , - Ă , dihotomici , - ce , adj . Care se bifurcă , se împarte în două sau din două în două . [ Var . : dicotómic , - ă GÁIE , găi , s . f . Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi , asemănătoare cu uliul , cu ciocul coroiat , cu gheare puternice și cu coada bifurcată ( PRESÚRĂ^2 s . f . Cheag ( folosit la coagularea laptelui ) . PRÉSURĂ^1 , presuri , s . f . Gen de păsări ( cântătoare ) migratoare , de mărimea unei vrăbii , cu ciocul scurt și gros , cu coada lungă și bifurcată , cu spatele brun și dungat ( Emberiza ) ; pasăre care face parte din acest gen . - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |