Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BANC, BANCĂ, ALAMAN, BANCAIZĂN, BEDREAG, BRIZANT, GÂRGÂR, PASĂ, PRAG, SPIRIT ... Mai multe din DEX...

BANC�� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BANC��

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru BANC��.

Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)

... Se ostenește, se odihnește, când joacă alege damele; se depărtează de bătrânețe și de clădării afumate și, jucând, stă la gânduri; îndată ce la un banc farao va lepăda pe o carte un galbăn, este prăpădit, și jocul îi este urât. Nu ți-oi vorbi nimică de strălucitele baluri ce se ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe

Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ...

 

Alecu Donici - Tunsul

Alecu Donici - Tunsul Tunsul de A. Veltman Traducere de Alecu Donici Întâmplare adevărată din Valahia de A.Veltman Fost-ați Dvoastră la București? Nu! Îmi pare foarte rău. Nici n-aveți gând să mergeți? Încă și mai mult îmi pare rău. Ce oraș, ce case, ce mai femei sunt în București! Acolo veți găsi ochi de Italia, profile de Grecia și sălbatică frumusețe de egipteană. De veți intra în târg despre Colentina sau Herestrău, pe ulița Podu-Mogușoaei, seara pe la opt sau nouă ceasuri, o să vă umple de mirare șirul caleștelor de Viena, hamurile strălucinde, caii de Magdeburg, arnăuții în îmbrăcăminte ce bat la ochi, boierii în bogate costumuri asiatice și cucoanele împopoțonate după jurnalul de Paris. Fugânda vedere vi s-a împrăștia în o așa pestrețire, și veți socoti că Bucureștii serbează vreo mare întâmplare. Dar nu e nimică, aceasta e zilnica îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie prin tot târgul; și ce nu veți ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în Iași

Vasile Alecsandri - Chiriţa în Iaşi Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 3 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.1.1 I 2.1.2 II 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.2.1 I 4.2.2 II 4.2.3 III 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX PERSONAJELE Cucoana CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, șoțul ei ARISTIȚA, CALIPSIȚA, fetele lor PUNGESCU, coțcar bucureștean BONDICI, coțcar ieșean GULIȚĂ, copilul Chiriței Văduva AFIN LULUȚA, copila ei Sărdarul CUCULEȚ, director de agie UN FECIOR BOIERESC IOANA țiganca UN SLUJITOR DE BARIERĂ UN SURUGIU UN NEAMȚ CU ORGĂ POFTIȚI LA BAL, SLUGI, SURUGII, CAI DE ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BANC��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru BANC��.

BANC

BANC ^2 , bancuri , s . n . 1. Numele unui joc de cărți . 2. ( Fam . ) Scurtă anecdotă glumeață ; p . ext . minciună . BANC ^1 , bancuri , s . n . I. 1. Îngrămădire de nisip , de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor , care ajunge uneori până ... suprafața apei . 2. Grup mare de scoici sau de pești . II. 1. Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale . Banc de tâmplărie . Banc

 

BANCĂ

BÁNCĂ^2 , bănci , s . f . 1. Intreprindere financiară care efectuează operații de plată și de credit ( și organizează circulația bănească ) . 2. ( La unele jocuri de cărți ) Sumă pe care bancherul ( 2 ) o ține în fața lui spre a plăti câștigurile celorlalți jucători . BÁNCĂ^1 , bănci , s . f . Scaun lung pentru două sau mai multe

 

ALAMAN

ALAMÁN , alamane , s . n . Unealtă de pescuit alcătuită dintr - un sac central și mai multe fâșii de plasă cu care se încercuiesc și se adună bancurile de pești marini . - Et .

 

BANCAIZĂN

BÁNCAIZĂN , bancaizăne , s . n . 1. Scoabă de fier care fixează în perete un dulap , o bibliotecă etc . 2. Unealtă de fier de la bancul ^1 tâmplarului , care servește ca opritor al scândurilor date la

 

BEDREAG

... BEDREÁG , bedreaguri , s . n . ( Reg . ) Butuc , scaun sau banc

 

BRIZANT

... astfel de exploziv . 2. S . m . pl . Valuri care se sparg producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc

 

GÂRGÂR

GÂRGÂR , gârgâre , s . n . Unealtă folosită la pescuitul marin prin încercuirea și adunarea bancurilor de hamsii , stavrizi , scrumbii etc . - Et .

 

PASĂ

PÁSĂ , pase , s . f . 1. ( Sport ) Transmitere a mingii către un coechipier . 2. Fiecare dintre mișcările făcute cu mâna de cel care hipnotizează pe cineva . 3. Miză pe care trebuie să o depună jucătorii de cărți la fiecare nou tur . 4. ( Nav . ) Fâșie de apă indicată navigației într - o zonă cu stânci , bancuri , mine etc . 5. ( Tehn . ) Trecere a metalului de forjat în tiparele sau în matrițele care îl

 

PRAG

... unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe ...

 

SPIRIT

... tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc