|
|
||
|
Cuvântul BĂȘTINAȘI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: BĂȘTINAȘ Vezi și:ABORIGEN, AFRICAN, AMERINDIAN, AUTOHTON, BĂȘTINAȘ, BOȘIMAN, BUMERANG, GET, INDIGEN, LAPON, MAORI ... Mai multe din DEX...BĂȘTINAȘI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BĂȘTINÁȘ, -Ă, băștinași, -e, adj., s.m. și f. (Persoană) care se află din moși-strămoși pe pământul pe care locuieşte; autohton, indigen, aborigen. - Baștină + suf. -aș.Sursa : DEX '98 Băștinaș ≠ veneticSursa : antonime BĂȘTINÁȘ adj., s. aborigen, autohton, indigen, neaoș, pământean, (pop.) pământesc, (înv. și reg.) moșnean, moștean, (înv.) pământenesc. (Populație \~.)Sursa : sinonime băștináș adj. m., s. m., pl. băștináși; f. sg. băștináșă, pl. băștináșeSursa : ortografic BĂȘTINÁȘ \~ă (\~i, \~e) și substantival (despre persoane) Care face parte din populația de bază a unei țări (regiuni) sau este originar din această țară (regiune); de baștină; autohton; indigen; aborigen. /baștină + suf. \~așSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BĂȘTINAȘIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru BĂȘTINAȘI. Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ... Emil Gârleanu - Cântăreţul Cântărețul de Emil Gârleanu E de neam! Între toate lighioanele lumii, gândește el, nu era alta care să aibă strămoși mai aleși și mai de viță. Pământul era o nimica toată, un boț de humă ce orbecăia făr' de nici un căpătâi prin văzduh, când neamul lor greieresc își ridica osanale lui însuși, sub frunzele uriașe din care astăzi nici măcar urme n-au rămas. Ei biruiseră vremea, dăinuiau stăpâni în lung și-n lat, ca și pe atunci. Chiar un străbunic al lui, cu mii de ani înainte, fusese cântăreț în cuptorul brutăriei lui Por-împărat. Și astea nu erau vorbe de ici, de acolo, ci le povesteau bătrânii în toate mințile lor, și ei, firește, de la alți bătrâni pricepuți le auziseră. Căci, doar așa rămân poveștile pe lume. Toate gândurile acestea năvăliseră greierului în cap într-o seară, când nu putea ațipi din pricina unei privighetori care-i împuiase capul cu cântecele ei, de sus, din copacul sub care dânsul se odihnea. „Mă rog, n-aș putea-o vedea și eu pe dihania asta? Ce neam așa de obraznic să fie?â€� se întrebă greierul. Și cum numai de întrebat se putea ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov Sofia Karpov de Constantin Stamati-Ciurea (fragment din romanul Insula Sahalin. Țara misterioasă a exilaților ) La force brute de tout temps Oppresse la faiblesse, Dans les airs, Sur la terre, Partout la mĂȘme dĂ©tresse Partout malheur, Partout douleur, Rien nĂ©chappe aux souffrances Dans cette lutte Ă outrance... 1 Ingeniosul turist francez Henri MĂ©rimĂ©e în opul său intitulat Un an în Rusia între altele scrie: „Rusia umilită, subjugată, mută, neștiută mai de nime, suferă jugul și lanțul sclaviei. Și abia noi începusem a o cunoaște mai de aproape, când ea se ridică ca o puternică suverană, purtând pe frunte strălucita coroană de gheață a Nordului și scăldându-și picioarele în mările calde ale Sudului. Cu prietenie ea întinde o mână spre surorile sale din Europa, iar alta înarmată și îngrozitoare până la frontierele ChiÂnei. Și umbra acestei mâini, așternându-se pe nemărginitele pusÂtiuri, ține în respect hoardele războinice ale sălbaticilor...“ Aceeași comparație poetică o face și marchizul de Chiustin, însă cu totul în alt sens. Iată ce zice el: „... Și acest uriaș cu piÂcioarele de lut își ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Alexandru Vlahuță - România pitorească Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ... Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ... Rezultate din Biblie pentru BĂȘTINAȘIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru BĂȘTINAȘI. ... berbece, pentru fiecare miel sau ied. 12 După numărul vitelor, așa să faceți pentru fiecare, după numărul lor. 13 Așa să facă lucrurile acestea orice băștinaș, cînd va aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului. 14 Dacă un străin care locuiește la voi, sau care se va ... lui Israel, cît și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor, să fie aceeaș lege, cînd va păcătui fără voie. 30 Dar dacă cineva, fie băștinaș fie străin, păcătuiește cu voie, hulește pe Domnul: acela va fi nimicit din mijlocul poporului său, 31 căci a nesocotit cuvîntul Domnului, și ... ... zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băștinaș. 20 Să nu mîncați pîne dospită; ci, în toate locuințele voastre, să mîncați azimi.`` 21 Moise a chemat pe toți bătrînii lui Israel ... apropia să le facă, și va fi ca și băștinașul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele. 49 Aceeaș lege va fi pentru băștinaș ca și pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.`` 50 Toți copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron ... ... pedeapsa pentru păcatul lui. 16 Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, să moară, pentrucă a hulit Numele lui Dumnezeu. 17 Cine va da unui om o lovitură de moarte, să fie pedepsit cu moartea ... dobitoc, să -l înlocuiască; dar cine va ucide un om, să fie pedepsit cu moartea. 22 Să aveți aceeaș lege pentru străin ca și pentru băștinaș; căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.`` 23 Moise a vorbit copiilor lui Israel; au scos afară din tabără pe cel ce hulise, și ... Leviticul Capitol 16 Leviticul 15 Leviticul Capitol 16 1 Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morți cînd s`au înfățișat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis lui Moise: ,,Vorbește fratelui tău Aaron, și spune -i să nu intre în tot timpul în sfîntul locaș, dincolo de perdeaua din lăuntru, înaintea capacului ispășirii, care este pe chivot, ca să nu moară; căci deasupra capacului ispășirii Mă voi arăta în nor. 3 Iată cum să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ispășire, și un berbece pentru arderea de tot. 6 Aaron să-și aducă vițelul lui pentru jertfa de ispășire, și să facă ispășire, ... ... Israel: ,Să nu mîncați sîngele niciunui trup; căci viața oricărui trup este sîngele lui: oricine va mînca din el, va fi nimicit. 15 Oricine, fie băștinaș, fie străin, care va mînca dintr`o fiară moartă sau sfîșiată, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă ... Leviticul Capitol 18 Leviticul 17 Leviticul Capitol 18 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ,Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 3 Să nu faceți ce se face în țara Egiptului unde ați locuit, și să nu faceți ce se face în țara Canaanului unde vă duc Eu: să nu vă luați după obiceiurile lor. 4 Să împliniți poruncile Mele, și să țineți legile Mele: să le urmați. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 5 Să păziți legile și poruncile Mele: omul care le va împlini, va trăi prin ele. Eu sînt Domnul! 6 Nici unul din voi să nu se apropie de ruda lui de sînge, ca să -i descopere goliciunea. Eu sînt Domnul. 7 Să nu descoperi goliciunea tatălui tău, nici goliciunea mamei tale. Ți-este mamă: să nu -i descoperi goliciunea. 8 Să nu descoperi goliciunea nevestei tatălui tău. Este goliciunea tatălui tău. 9 Să nu descoperi goliciunea sorei tale, fata tatălui tău, sau fata mamei tale, născută în casă sau afară din casă. 10 Să nu descoperi goliciunea fetei fiului tău sau a fetei tale. Căci este goliciunea ta. 11 Să ... ... locuiască împreună cu voi în țara voastră, să nu -l asupriți. 34 Să vă purtați cu străinul care locuiește între voi ca și cu un băștinaș din mijlocul vostru; să -l iubiți ca pe voi înșivă, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 35 ... Leviticul Capitol 23 Leviticul 22 Leviticul Capitol 23 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Iată sărbătorile Domnului, pe cari le veți vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele: 3 Șase zile să lucrați; dar ziua a șaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfîntă. Să nu faceți nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuințele voastre. 4 Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe cari le veți vesti la vremile lor hotărîte. 5 În luna întîia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paștele Domnului. 6 Și în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; șapte zile să mîncați azimi. 7 În ziua întîia, să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. 8 Șapte zile să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a șaptea să fie o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă.`` 9 Domnul a vorbit lui Moise, ... ... voi, prăznuiește Paștele Domnului, să se țină de legile și poruncile privitoare la Paște. Aceeaș lege să fie între voi, pentru străin ca și pentru băștinaș.`` 15 În ziua cînd a fost așezat cortul, norul a acoperit locașul cortului întîlnirii; și, de seara pînă dimineața deasupra cortului ... Ezechiel Capitol 47 Ezechiel 46 Ezechiel Capitol 47 1 M`a adus înapoi la ușa casei. Și iată că ieșea apă de supt pragul casei, dinspre răsărit; căci fața casei era spre răsărit. Apa se pogora de supt partea dreaptă a casei în spre partea de miază-zi a altarului. 2 M`a scos pe poarta de miază noapte, și m`a făcut să ocolesc pe din afară pînă la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. 3 Cînd a înaintat omul acela spre răsărit, cu măsura în mînă, a măsurat o mie de coți, și m -a trecut prin apă; apa îmi venea pînă la glesne. 4 A mai măsurat iarăș o mie de coți, și m`a pus să trec prin apă, și apa îmi venea pînă la genunchi. A măsurat iarăși o mie de coți, și m`a trecut prin ea, și apa îmi venea pînă la șolduri. 5 A măsurat iarăși o mie de coți, și atunci era un rîu pe care nu -l puteam ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BĂȘTINAȘIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru BĂȘTINAȘI. ... ABORIGÉN , - Ă , aborigeni , - e , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) Băștinaș AFRICÁN , - Ă , africani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația băștinașă a Africii . 2. Adj . Care aparține Africii sau populației ei , privitor la Africa sau la populația ei . - Africa ( n . pr . ) + suf . - an . Cf . lat . %africanus% , it . %africano% , fr . % AMERINDIÁN , - Ă , amerindieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populații băștinașe din America , de rasă mongoloidă , numite și piei roșii sau indieni ^2 ; ( și la sg . ) persoană care aparține uneia dintre aceste populații . 2. Adj . Care aparține amerindienilor ( 1 ) , privitor la amerindieni ; indian ^2 . [ Pr . : - di - ... substantivat ) Care s - a format și s - a dezvoltat pe teritorul unde trăiește ( și în prezent ) , care este originar de aici ; băștinaș BĂȘTINÁȘ , - Ă , băștinași , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se află din moși - strămoși pe pământul pe care locuiește ; autohton , indigen , aborigen . - Baștină + suf . - BOȘIMÁN , - Ă , boșimani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populație băștinașă negroidă din sudul Africii ; ( și la sg . ) persoană care aparține acestei populații . 2. Adj . Care aparține boșimanilor ( 1 ) , privitor la BUMERÁNG , bumeranguri , s . n . Armă de lemn îndoit în formă de unghi obtuz , folosită de populația băștinașă a Australiei , care , datorită formei sale și a felului în care este aruncată , revine la locul de aruncare dacă n - a atins GET , - Ă , geți , - te , s . m . și f . ( La pl . ) Nume dat de greci dacilor ; ( și la sg . ) persoană care făcea parte din populația băștinașă a ... s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este originară dintr - o anumită țară , născută într - o anumită țară , de baștină ; băștinaș LAPÓN , - Ă , laponi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - o populație băștinașă din regiunile extrem - nordice ale Europei . 2. Adj . Care aparține laponilor ( 1 ) , care se referă la laponi , caracteristic MAÓRI s . m . pl . Populație băștinașă din Noua Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||