|
|
||
|
Vezi și forma bază: AGĂȚĂTOR Vezi și:AGĂȚĂTOR, CURPEN, ÎMPĂRĂTEASĂ, ACĂȚĂTOR, ANINĂTOARE, ARĂCI, ARAC, ATÂRNĂTOARE, BORCEAG, CASTRAVETE, CEASORNIC ... Mai multe din DEX...AGĂȚĂTOARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AGĂȚĂTOÁRE s. atârnătoare, gaică, (pop.) aninătoare. (\~ unei haine.)Sursa : sinonime agățătoáre (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătórii; pl. agățătóriSursa : ortografic agățătoáre (pasăre)s. f., pl. agățătoáreSursa : ortografic AGĂȚĂT//OÁRE \~óri f. Lănțișor mic sau șiret cusut la gulerul unei haine, servind la agățarea acesteia în cuier. [G.-D. agățătorii] /v. a agățaSursa : NODEX !agățătoáre^2 (pasăre) s.f., g.-d. art. agățătoárei; pl. agățătoáreSursa : DOOM 2 agățătoare, agățătoare s.f. femeie posesivă și profitoare (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)Sursa : DLRLC Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AGĂȚĂTOARERezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru AGĂȚĂTOARE. Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ... Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând până ... Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AGĂȚĂTOARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru AGĂȚĂTOARE. AGĂȚĂTÓR , - OÁRE , agățători , - oare , adj . s . f . I. Adj . Care ( se ) agață . Plante agățătoare . II. 1. s . f . Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui ; atârnătoare . 2. ( La pl . ) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi , care le permit să se agațe cu ușurință de copaci . [ Var . : acățătór , - oáre adj . ] - Agăța + suf . - CÚRPEN , curpeni , s . m . 1. Mlădiță lungă și subțire a viței de vie sau a altei plante agățătoare , care se încolăcește sau se agață de alte plante , de araci etc . ; tulpina unor plante târâtoare ca dovleacul , pepenele etc . ; p . ext . ramură tânără și flexibilă . 2. Arbust cu tulpina subțire , agățătoare și ramificată , cu frunze compuse , cu flori mari , violete sau albe , în panicule ( Clematis ÎMPĂRĂTEÁSĂ , împărătese , s . f . 1. Soție de împărat sau femeie care conduce un imperiu . 2. Plantă erbacee agățătoare , veninoasă , cu flori albe - verzui ( Bryonia ... ACĂȚĂTÓR , - OÁRE , - OÁRE , adj . v . agățător ANINĂTOÁRE , aninători , s . f . 1. Agățătoare , gaică . 2. ( Rar ) Loc îngust în munți ( stâncoși ) , unde se prinde vânatul . - Anina + suf . - ARĂCÍ , arăcesc , vb . IV . Tranz . A pune pe araci vița de vie sau alte plante agățătoare . [ Var . : hărăcí , hărăgí vb . ARÁC , araci , s . m . Par lung care servește la susținerea viței de vie și a altor plante agățătoare . [ Var . : harác , harág s . ATÂRNĂTOÁRE , atârnători , s . f . Agățătoare ( la haină ) . 2. Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz - purpurii , așezate în fascicule ( Zebrina pendula ) . - Atârna + suf . - BORCEÁG , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) borceaguri , s . n . 1. S . m . Numele a două plante : a ) măzăriche ; b ) plantă erbacee agățătoare , cu florile de culoare albă - gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase ( Vicia pannonica ) . 2. S . n . Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă , folosit ca CASTRAVÉTE , castraveți , s . m 1. Plantă legumicolă cu tulpina agățătoare , acoperită cu peri aspri , cu frunze mari și cu flori galbene ( Cucumis sativus ) ; p . restr . fructul acestei plante , de formă alungită , de culoare verde , care se consumă crud , murat sau gătit . 2. ( Zool . , în compusul ) Castravete - de - mare = holoturie . - Refăcut din castraveți ( pl . lui castraveț < bg . krastaveț , CEASÓRNIC , ceasornice , s . n . 1. Ceas ( 3 ) . 2. ( Bot . ) Plantă agățătoare cu flori albe , trandafirii și albăstrii ( Passiflora Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||