|
|
||
|
Vezi și forma bază: ÎNGENUNCHIA Vezi și:ÎNGENUNCHERE, ÎNGENUNCHEAT, PERNIȚĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎNGENUNCHEA: ÎNGENUNCHEĂ.
ÎNGENUNCHEA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNGENUNCHEÁ, îngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se așeza în genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ** (Rar) A da în stăpânire, a închina (unui dușman). [Prez. ind. și: îngenúnchi] - Lat. ingenuculare.Sursa : DEX '98 ÎNGENUNCHEÁ vb. v. aservi, înrobi, robi, subjuga, supune.Sursa : sinonime îngenuncheá vb., ind. prez. 1 sg. îngenunchéz, 3 sg. și pl. îngenuncheáză, 1 pl. îngenunchém; conj. prez. 3 sg. și pl. îngenunchéze; ger. îngenunchíndSursa : ortografic A ÎNGENUNCH//EÁ \~éz 1. intranz. 1) A se așeza în genunchi. 2) fig. A cădea în genunchi. 2. tranz. 1) (persoane) A constrânge la supunere totală. 2) (popoare, țări, teritorii) A lua în stăpânire (prin puterea armată); a face să piardă independența; a supune; a aservi; a înrobi; a subjuga; a înfeuda. [Sil. -nun-chea] /<lat. ingenuculareSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNGENUNCHEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentru ÎNGENUNCHEA. Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu ... Ei toți beau, se veseleau Și pe domn îl fericeau, Dar când fu despre beție, Despre dalba veselie, Iată, nene, că sosea Și la domn îngenunchea Radul din Calomfirești, Zmeul Țării Românești, Cu sluga lui, cu Nedea, Ce de mic îi tot dădea Ajutor bun de putere Și cuvânt de mângâiere ... copiii lui fă-i robi!" Bine vorba nu sfârșeau, Iată, nene, că veneau, Sluga veche, moș Nedea Cu măicuța Radului La scaunul Domnului, Și-amândoi îngenunchea Și, plângând, maica zicea. ,,Alei! doamne, doamne Mirce, Alei! doamne mult voinice! Fă-mi dreptate, fă-ți dreptate, Radu că ți-a fost ... Ștefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia Ştefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia Gorunul lui Horia de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Străjer străvechi și plin de bărbăție, Gorunul uriaș spre ceruri cată... La umbra lui, pe-o noapte-ntunecată, Trei căpitani și-au fost jurat frăție. Ei s-au legat cu inima curată Să-și mîntuiască neamul de robie. Luptară dîrji, dar, prinși prin viclenie, S-au săvîrșit — martiri-eroi — pe roată. Trecură ani... Cumplit ofta iobagul, În lanțuri și mai crunte ca-nainte, Îngenuncheat de cei atotputernici, Cînd, iată, tînăr crai ridică steagul... Și sub gorun aceleași jurăminte Răsună : „Moarte domnilor nemernici !â€�. * Dar n-au vrut cei de sus să-l înțeleagă Și, după mari izbînzi și zile-amare, Într-o colibă, făr-o lumînare, S-a stins, pustie, viața lui pribeagă. Îl îngropară sub gorunul mare, La umbra-i, ce-i fusese-așa de dragă, Pe cînd ai lui umplură lumea-ntreagă Cu-al doinei vaier fără de-alinare. Bătut de ploi, de nopți vijelioase, Cercînd zadarnic pe urmași să-i cheme La luptă nouă, stăruie și azi Gorunul falnic, neînfrînt [1] de vreme, Ci trist își pleacă crengile-i stufoase, Umbrind mormîntul marelui viteaz. * ... Ștefan Octavian Iosif - Un vis Ştefan Octavian Iosif - Un vis Iubesc cum încă om pe lume N-a fost în stare să iubească. Iubita mea e sfântă, mare, Dar nu-i ființă pământească. Iubesc o zeie exilată Din cer, și-n veci o voi iubi: E libertatea. Dar, durere! În vis numai o pot zări. În versurile mele însă Mi-apare falnica iubită. Chiar astă-noapte-a fost cu mine Într-o grădină înflorită. Îngenunchind i-am spus iubirea-mi Și m-am plecat să rup o floare Ca să i-o dau — o mică jertfă... Atunci — cu spada sclipitoare -- La spate-mi apăru călăul, Și capul meu căzu trunchiat... În mâini chiar îmi căzu, și dânsei În loc de floare i l-am Alexandru Macedonski - Odă la condeiul meu Alexandru Macedonski - Odă la condeiul meu Odă la condeiul meu de Alexandru Macedonski O! condei, în astă lume Unde sufăr nencetat, Unde mic și fără nume Eu cu tine am intrat, Din pruncie, cu credință, Până astăzi m-ai servit, Neajuns ori suferință A ta voce mi-a-mblânzit; Neavând altă putere, Aste versuri îți dedic, Căci mi-ești singura avere Și mi-ești singurul amic! Eu de tine niciodată Pân-acuma n-am roșit; De o viață nepătată Împreună am trăit! Persecuții, calomnie, În picioare le-ai călcat, Și lovind în tiranie, Steagul sfânt l-ai ridicat! Mi-ai dat zile și putere, Și, crescându-mă de mic, Mi-ai fost singura avere, Mi-ai fost singurul amic! În întreaga-ți carieră Ai rămas neatârnat, Și oricare barieră Înaintea ta n-a stat! Pentru drept și libertate Astăzi viu să te dezgrop Ca deviză ai: ,,Dreptate", ,,Libertate" ai de scop! Rennoind a ta putere, Fă-te mare din nimic, Căci mi-ești singura avere Și mi-ești singurul amic! Calea ta este spinoasă, Dar învinși dacă vom fi, Într-o moarte glorioasă Amândoi ne vom jertfi, Vei scri ultima-ți ... Alexandru Vlahuţă - La icoană La icoană de Alexandru Vlahuță Noaptea s-a lăsat pe vale, și cătunu-i adormit. În bordei sărac, la vatră, suflet trist și chinuit, Fără somn, tânăra mamă copilașu-și ține-n poală, Și plângând îl netezește pe obrajii arși de boală. De cu sară mititelul încetase să mai țipe: Se ducea, văzând cu ochii, viața-i fărâmită-n clipe. Peste ochii mari și tulburi cad pleoapele-obosite, Somnu-l biruie adoarme. Suflări repezi, ca gonite De al morții frig, din urmă, trec mai slabe, mai curmate... Ea tresare; cum le-ascultă, șir de fulgeri îi străbate Întunericul din suflet. Pe păreți, în bezna rece, Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece. Iat-o scoborând la vale, galbenă și istovită, Cu odorul strâns la sânu-i; cu privirea ațintită Spre biserica cu sfânta, ea-și silește-ncetu-i pas. De trei nopți și două zile bate drum făr de popas; Ș-ar fi ocolit pământul făr-a se simți trudită: Ea credea profund, orbește... Mare și nenchipuită E credința ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea ... Alexandru Vlahuţă - No. 1 No. 1 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 45, 4 august 1891 Daniil, bătrînul stariț, Șade-n jețu-i, răsturnat; Chipul lui îmbracă umbra Gîndurilor ce-l străbat, Și cum stă, în rasa-i lungă, Cuvios și neclintit, În tăcerea asta sfîntă, Ai jura că-i zugrăvit... Numai dreapta lui, alene Rezemată pe spătar, Cum ar bate tactul vremii, Se clintește-ncet și rar: Printre degetele-i slabe, Țăcănind, cad somnoros, Din șiragul de mătănii, Boabele de chiparos, Și, în ritmul lor, trec umbre — Amintiri din vremuri vechi — Glasuri, vuiete de clopot Îi răsună în urechi. Și ce haos, ce amestec De videnii și-ntîmplări ! Se frămînt-o lume-n minte-i, Ca-n adîncul unei mări: Chiote de veselie, Țupăieli de oameni beți — Stricăciunea și desfrîul Unei lacome vieți; Înhăitări de crai bezmetici, Trupuri goale de femei, Ce-au hulit pe Născătoarea Ș-au scuipat în fața ei; Gemete și chipuri slabe De călugări chinuiți; Aur stors din suferința Celor proști și umiliți ! Răfuieli cu iconomul: "Gherasime, rău te porți ! Unde-i partea mea din mese Și din leafa celor morți? Mie nu-mi plac hrăpitorii... Ce-ți ... Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și o fecioară franceză învelește cu sfială Trupul ei cel ca zăpada în prosop cusut cu fir, Și o româncă fecioară picioarele ei le spală Cu lapte în vas de marmur numită de greci porfir; Apoi tinere neveste în limpede scăldătoare, Presurând frunze de roză, varsă și spirturi de flori, În care intrând cucoana se scaldă cu desfătare, Și privind a sale grații se zâmbește uneori... Apoi din feredeu iese sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupâneasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminei să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintiu, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au Cincinat Pavelescu - Avatar (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Avatar (Pavelescu) Avatar de Cincinat Pavelescu Mi-amintesc. Era pe vremea cruciadei. Lângă tine, paj de dor îngenuncheat, Îți cântam pe ritmul leneș al baladei Nenorocul unei fete de-mpărat! Nu păreai o-nfăptuire pământească... Castelană cu profilul de copil, Înger trist, ce vine zarea s-o privească În amurgul unei zile de april! Și cum seara cădea mistică și lină, Vrând să știi ce suferințe mai îndur, Mă rugai să plâng încet, pe mandolină, Versul meu mângâietor de trubadur. Și-n genunchi, ca pocăitul la altare, În privire cu extaze ce nu mint, Atingeam c-o nevăzută sărutare Albii crini ai mantei tale de Cincinat Pavelescu - Bogatului Cincinat Pavelescu - Bogatului Bogatului de Cincinat Pavelescu Ai tot ce poate să aprindă mândria ta neînfrânată; Ai aurul atotputernic și cu el lumea cârmuiești. Pământul este pentru tine o mină veșnic nesecată, Izvor de fericiri smintite pe care nu-l mai isprăvești. Spre-a-mpodobi a tale mese, unde șampania te-mbată, În focul soarelui de vară pe câți săraci nu-i chinuiești; Și câți nu mor în valul mării pe vreo corabie-ncărcată, Sau sub ruina unei case pe care nu știi s-o clădești. Averea ta îngenunchează chiar și mândria frumuseții. Tu cumperi tot, până și pacea neveștejită a tinereții, Și patul tău e lupanarul unui desfrâu îngrozitor. O! tăvălește-te-n orgia comorii tale nemuncite, Dar nu spera să ai vreodată cu prețul ei înjositor Emoțiunile naive ale iubirilor Cincinat Pavelescu - Ultima verba Cincinat Pavelescu - Ultima verba Ultima verba de Cincinat Pavelescu Sub noaptea fără stele, ce trist și-nalță glasul Acel care fusese Isus... Veniți, veniți! Toți morții din morminte sculați-vă, e ceasul! Vin taina s-o dezvălui din moarte vă treziți! Și-atunci, din toată lumea, mulțimile-adormite, Sutimi și milioane de morți se deșteptau; Pe când de sub lințoliu enormele-i orbite, O tragică durere afară scăpărau... Și el, mai trist ca-n noaptea când se ruga pe munte, Sub umbra tremurată a verzilor măslini, Când se roșise alba-i sudoare de pe frunte, Mai trist ca pe calvarul însângerat de spini, Le zise: Biată turmă în noapte rătăcită, Eu v-am mințit odată când vă spuneam că sus V-așteaptă după moarte o viață fericită, Căci Tatăl nostru nu e, și serafimii nu-s! Eu vin din depărtarea neantului cea sumbră, De unde larma lumii se pierde-n infinit, Și viu ca să adaug o pagină de umbră La cartea de lumină ce-n vis am plăsmuit. Să n-așteptați zadarnic fanfara-nvietoare, Căci cerul plin de îngeri e-o pânză de tablou... Eu rătăcesc de veacuri prin golul fără soare, Și chem și- ... Constantin Stamati - Domnia elefantului Constantin Stamati - Domnia elefantului Domnia elefantului de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Acel mare și puternic, Măcar cât de bun să fie, nemândru și răbdător, Însă fiind făr’ de minte eu nu-l socotesc de vrednic Să fie cârmuitor; Căci odată elefantul s-au rânduit în domnie, Și măcar că ei, firește, au multă înțelepciune, Sunt la trup mari, arătoși Și vârtoși, Însă, lucru de minune, Că acest principe-al nostru avea atâta prostie, Că bietele oi și capre, plângându-se lui odată Asupra lupilor aprigi că le jupoaie de piele, El au început îndată A plânge de a lor jale, Și cu mânie răcnind: „O, lupi plini de vicleșuguri! O, tâlhari nelegiuiți, De unde vi s-au dat voie pe oi, capre să beliți?â€� Iar lupii, îngenunchind, Au zis: „Nu te întărta, O, doamne, măria ta! Căci însuși tu ne-ai dat voie, făcându-ți milă de noi, Să strângem cest bir ușor de la varvarele oi, Luând de fieștecare numai câte o pielcică, Ca să ne facem cojoace. Deci aceste toante dobitoace, Pentru așa lucru de nimică, Se jeluiesc măriei tale Degeaba și făr’ de cale...â€� Atunci ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNGENUNCHEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru ÎNGENUNCHEA. Isaia Capitol 44 Isaia 43 Isaia Capitol 44 1 ,,Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!`` 2 Așa vorbește Domnul, care te -a făcut și întocmit, și care dela nașterea ta este sprijinul tău: ,,Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales. 3 Căci voi turna ape peste pămîntul însetat și rîuri pe pămîntul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămînța ta, și binecuvîntarea Mea peste odraslele tale, 4 și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lîngă pîraiele de apă. 5 Unul va zice: ,Eu sînt al Domnului!` Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mîna lui: ,Al Domnului sînt!` Și va fi cinstit cu numele lui Israel.`` 6 ,,Așa vorbește Domnul, Împăratul lui Israel și Răscumpărătorul lui, Domnul oștirilor: ,Eu sînt Cel dintîi și Cel de pe urmă, și afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. 7 Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună și să-Mi dovedească!), de cînd am făcut pe oameni din vremile străvechi? Să vestească viitorul și ce are să se întîmple! 8 Nu vă temeți, și nu ... Isaia Capitol 46 Isaia 45 Isaia Capitol 46 1 ,,Bel se prăbușește, Nebo cade; idolii lor sînt puși pe vite și dobitoace; idolii pe cari -i purtați voi au ajuns o sarcină, o povară pentru vita obosită! 2 Au căzut, s`au prăbușit împreună, nu pot să scape povara; ei înșiși se duc în robie. 3 Ascultați-Mă, casa lui Iacov, și toată rămășița casei lui Israel, voi, pe cari v`am luat în spinare dela obîrșia voastră, pe cari v`am purtat pe umăr dela nașterea voastră: 4 pînă la bătrîneța voastră Eu voi fi Acelaș, pînă la căruntețele voastre vă voi sprijini. V`am purtat, și tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc și să vă mîntuiesc. 5 Cu cine Mă veți pune alături, ca să Mă asemănați? Cu cine Mă veți asemăna, și mă veți potrivi? 6 Ei varsă aurul din pungă, și cîntăresc argintul în cumpănă; tocmesc un arginatar să facă un dumnezeu din ele, și se închină și îngenunche înaintea lui. 7 Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămîne, și nu se mișcă din locul lui. Apoi strigă la el, dar nu răspunde, nici nu -i ... ... a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, și de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga și lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea și mai înainte. 11 Atunci oamenii aceștia au dat năvală în casă, și au găsit pe ... Marcu Capitol 15 Marcu 14 Marcu Capitol 15 1 Dimineața, preoții cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii și tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mînile lui Pilat. 2 Pilat L -a întrebat: ,,Ești Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da, sînt``, i -a răspuns Isus. 3 Preoții cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri. 4 Pilat L -a întrebat din nou: ,,Nu răspunzi nimic? Uite de cîte lucruri Te învinuiesc ei!`` 5 Isus n`a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat. 6 La fiecare praznic al Paștelor, Pilat le slobozea un întemnițat, pe care -l cereau ei. 7 În temniță era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarășii lui, din pricina unui omor, pe care -l săvîrșiseră într`o răscoală. 8 Norodul s`a suit, și a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna. 9 Pilat le -a răspuns: ,,Voiți să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?`` 10 Căci pricepuse că preoții cei mai de seamă din pizmă ... Fapte Capitol 9 Fapte 8 Fapte Capitol 9 1 Dar Saul sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S`a dus la marele preot, 2 și i -a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinței, atît bărbați cît și femei, să -i aducă legați la Ierusalim. 3 Pe drum, cînd s`a apropiat de Damasc, de odată a stălucit o lumină din cer în jurul lui. 4 El a căzut la pămînt, și a auzit un glas, care -i zicea: ,,Saule, Saule, pentruce Mă prigonești?`` 5 ,,Cine ești Tu, Doamne?`` a răspuns el. Și Domnul a zis: ,,Eu sînt Isus, pe care -L prigonești. ,,Ți-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într`un țepuș.`` 6 Tremurînd și plin de frică, el a zis: ,,Doamne, ce vrei să fac?`` ,,Scoală-te,`` i -a zis Domnul, ,,intră în cetate, și ți se va spune ce trebuie să faci.`` 7 Oamenii cari -l însoțeau, au rămas încremeniți; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s` ... Fapte Capitol 20 Fapte 19 Fapte Capitol 20 1 Cînd a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, și, dupăce le -a dat sfaturi, și -a luat ziua bună dela ei, și a plecat în Macedonia. 2 A străbătut ținutul acesta, și a dat ucenicilor o mulțime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia, 3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar Iudeii i-au întins curse. Atunci s`a hotărît să se întoarcă prin Macedonia. 4 Avea ca tovarăși pînă în Asia pe: Sopater din Berea, fiul lui Pir, Aristarh și Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum și Tihic și Trofim cari erau din Asia. 5 Aceștia au luat -o înainte, și ne-au așteptat la Troa. 6 Iar noi, după zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi, și, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat șapte zile. 7 În ziua dintîi a săptămînii, eram adunați la olaltă ca să frîngem pînea. Pavel, care trebuia să plece a ... Fapte Capitol 21 Fapte 20 Fapte Capitol 21 1 După ce ne-am smuls din brațele lor, am plecat pe apă, și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, și deacolo la Patara. 2 Am găsit o corabie, care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea, și am plecat. 3 Am trecut prin fața insulei Cipru, am lăsat -o la stînga, și ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici, și am rămas șapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar cînd s`au împlinit zilele, am plecat, și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, pînă afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal, și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii dela alții, și noi ne-am suit în corabie iar ei s`au întors acasă. 7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraților, și am stat la ei o ... Matei Capitol 27 Matei 26 Matei Capitol 27 1 Cînd s`a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrînii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să -L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mîna dregătorului Pilat din Pont. 3 Atunci Iuda, vînzătorul, cînd a văzut că Isus a fost osîndit la moarte, s`a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i -a dat preoților celor mai de seamă și bătrînilor, 4 și a zis: ,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.`` ,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei. ,,Treaba ta.`` 5 Iuda a aruncat arginții în Templu, și s`a dus de s`a spînzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strîns arginții, și au zis: ,,Nu este îngăduit să -i punem în vistieria Templului, fiindcă sînt preț de sînge.`` 7 Și dupăce s`au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia ,,Țarina olarului,`` ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită pînă în ... Marcu Capitol 10 Marcu 9 Marcu Capitol 10 1 Isus a plecat de acolo, și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s`au adunat din nou la El; și, după obiceiul Său, a început iarăș să -i învețe. 2 Au venit la El Fariseii; și, ca să -L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta. 3 Drept răspuns, El le -a zis: ,,Ce v`a poruncit Moise?`` 4 ,,Moise``, au zis ei, ,,a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărțire, și s`o lase.`` 5 Isus le -a zis: ,,Din pricina împietririi inimii voastre v`a scris Moise porunca aceasta. 6 Dar dela începutul lumii, ,Dumnezeu i -a făcut parte bărbătească și parte femeiască. 7 De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevastă-sa. 8 Și cei doi vor fi un singur trup.` Așa că nu mai sînt doi, ci sînt un singur trup. 9 Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.`` 10 În casă, ... Luca Capitol 22 Luca 21 Luca Capitol 22 1 Praznicul azimilor, numit Paștele, se apropia. 2 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. 3 Dar Satana a intrat în Iuda, zis și Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Iuda s`a dus să se înțeleagă cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să -L dea în mînile lor. 5 Ei s`au bucurat, și au căzut la învoială să -i dea bani. 6 După ce le -a făgăduit că li -L va da în mîni, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mînile lor, fără știrea norodului. 7 Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. 8 Și Isus a trimes pe Petru și pe Ioan, și le -a zis: ,,Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mîncăm.`` 9 ,,Unde voiești să pregătim?`` L-au întrebat ei. 10 El le -a răspuns: ,,Iată, cînd veți intra în cetate, vă va ieși înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; ... Fapte Capitol 7 Fapte 6 Fapte Capitol 7 1 Marele preot a zis: ,,Așa stau lucrurile?`` 2 Ștefan a răspuns: ,,Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S`a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i -a zis: ,Ieși din țara ta și din familia ta, și du-te în țara, pe care ți -o voi arăta.`` 4 El a ieșit atunci din țara Haldeilor, și s`a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, și seminței lui după el, măcar că n`avea niciun copil. 6 Dumnezeu i -a spus că sămînța lui va locui într -o țară străină, va fi robită, și va fi chinuită patru sute de ani. 7 ,Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNGENUNCHEARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ÎNGENUNCHEA. ... ÎNGENUNCHÉRE , îngenuncheri , s . f . Acțiunea de a îngenunchea și rezultatul ei . - V. îngenunchea ÎNGENUNCHEÁT , - Ă , îngenuncheați , - te , adj . 1. Care stă în genunchi . 2. Fig . Supus , PERNÍȚĂ , pernițe , s . f . I. 1. Diminutiv al lui pernă ( 1 ) ; pernuță ( 1 ) , pernioară , pernișoară ; spec . puișor . 2. ( Urmat adesea de determinarea " de ace " ) Săculeț de diferite forme , umplut cu câlți , vată , nisip etc . , în care se înfig , pentru a fi păstrate , ace și bolduri ; pernuță ( 2 ) . II. ( În forma periniță ) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei , își alege din horă o fată cu care îngenunchează ( pe o pernă sau o batistă ) și o sărută , fata urmând să facă în continuare același lucru cu alt băiat ; melodie după care se execută acest dans . [ Var . : periníță s . f . ] - Pernă + suf . - |
||