|
|
||
|
Vezi și:IUTE,
REPEDE,
IUȚIRE,
IUȚEALĂ,
DULUȚĂ,
IRASCIBIL,
TARE,
SPRINTEN,
UȘOR,
PIPĂRUȘ,
ARDEIA
... Mai multe din DEX...
(SE) IUȚI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) IUȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 412 pentru (SE) IUȚI. ... În dosul saraiului, Și la pândă se punea, În gunoi se ascundea. Când fu despre cântători Pân-a nu răsări zori, Ghemiș iute se trezi Și-ncepea a nechezi Cum nechează iepele, Iepele sirepele. Armăsarul l-auzea, Se-ncorda și necheza, De la iesle se smucea, Peste zid ușor trecea, Și zburând voios venea, Iar Ghemis îl viclenea Pân' de coamă-l apuca, Apoi iute-ncăleca Și numai o fugă-i da Pân' la soră-sa Manda: ,,Bună ziua, surioară! De ești bună, bunișoară, Fii de inimă voioasă Și de ... Fa nevastă, du-te, adă Vin de cel ce fierbe-n cadă, Să ne cinstim oaspele, Să răcorim fratele." Manda vinul aducea, La băut ei se-ntrecea, Pân' ce unul se-mbăta Și-n somn greu se cufunda. Iar cumnatul cel hain, Tufecciul din Macin, [10] Pe Ghemis îl fereca, La seleafu-i se pleca, Pistoalele-i le-apuca, De iarbă le descărca, Cu cenusă le-ncărca. Apoi iute alerga Și la turci veste le da. Turcii casa-nconjurau Și-n casă buluc intrau, [11] Iară sora lui Ghemiș Punea salbă și beniș Și ... făcea Și la grajd el ... ... se împacă, Iute îndărăt se-ntoarnă, ca terminul să nu treacă. Deodată varsă ploaie cerul încarcat de nor, De pe munți, din râpi, din lacuri se reped mii de povoaie, Râurele se fac râuri, valea s-umple d-unda lor, Și la punte când agiunge călătorul în nevoie, Volbura înfurietă temelia ei o sapă, Surpă bolta cea ... va să piară! Înfiorarea a naturei elementele-a sporit. Fără paos, tot mai tare, val pe val mână nainte, Dar mai iute se strecoară clipele necontenit. Atunci el s-îmbarbatează, pe amic având aminte, Se aruncă-n sânul apei și luptând peste măsură Cu braț foarte o dispică și un zeu de el se-ndură. Agiungând la mal se-nchină geniului scutitor, A lui pas înaripează, când de oameni răi o ceată, Trecând pe la o pădure, iese din ascunsul lor, Îl ... străbate, strigă: Iată-mă-s, eu viu de față, Eu-s acela pentru care el chizeș s-a pus cu viața! Tot poporul se cuprinde de mirare și de fior, Ambi amici se ... Ion Creangă - Punguța cu doi bani ... ai poftă de ouă, bate și tu cucoșul tău, să facă ouă, și-i mânca; că eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se ouă. Moșneagul, pofticios și hapsin, se ia după gura babei și, de ciudă, prinde iute și degrabă cucoșul și-i dă o bataie bună, zicând: — Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu ... la treaba lui și lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoșului, s-au luat după dânsul, de ți se părea că-i o nuntă, și nu altăceva; iară boierul se uita galiș cum se duceau paserile și zise oftând: — Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici! Cucoșul însă mergea țanțoș ... de galițe, i-a deschis poarta. Atunci cucoșul i-a zis: — Stăpâne, așterne un țol aici în mijlocul ogrăzii. Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutură puternic din aripi și îndată se Alecu Donici - Bondarul mizantrop ... Alecu Donici - Bondarul mizantrop Bondarul mizantrop de Alecu Donici — Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire, lumea-ntreagă. Merge, merge, se tot duce, Spre pieire au pornit, Zi ce merge, rău ne-aduce Rău, tot rău, fără sfârșit. Astfel în mizantropie Un bondar se căina, Stând pe-o creangă de scumpie Ce la vânt se legăna. Și zicea el: "Zău, nu-i șagă, Se tot schimbă lumea-ntreagă. Când gândesc la vremi trecute, Când tot vesel eu umblam, Cu albine mult plăcute Prin văzduh mă legănam Și-n petreceri ... Vezi, pe-atunci, la dobitoace Încă roza n-avea spini. Dar acum s-au schimbat toate, Eu de jale sunt pătruns. Vremi mai rele nici se poate. Vai, ce vreme am ajuns! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vrun bondar să mai vezi încă Că-i iubit, că-i curtenit Și degeaba că mănâncă, Făr ... să fi agonisit, Vrun bondar să bâzâiască, Niște suave, dulci cântări; Și pe-albini să răsplătească De-a lor muncă prin plăceri! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vai, nu-i bine, zău nu-mi place. Bondărimea s-a sfârșit, Peste dealuri nu ... Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă ... strigă Strâmbă-Lemne, ridicând un stejar nalt Și-nvârtindu-l pe deasupra-i ca un groaznic buzdugan. Iată că un răcnet jalnic sus pe munte se aude! Urieșii se-ntorc iute, părăsind armele crude, Și zăresc pe Statu-Palmă de-a lungul pe deal sărind Ș-încurcat în a sa barbă ca ... Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducând viscol, ducând larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pârâie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește. Iată însă mândrul soare că se-ntunecă de-un nor! Urieșii stau buimatici, fumegând de-a lor sudoare, Ridic-ochii, și pe ceruri văd trecând în zbor, drept soare ... macină și răstoarnă stâncele cât de nalte și a furtunelor care îndoaie și rup arborii cât de groși. Făt-Frumos este eroul ce se luptă cu zmeii, cu balaurii, cu urieșii și cu fearele codrilor pentru apărarea fetelor de împărați care Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe ... fetițe... Buni de spânzurat, pre legea mea. Ultima frază a gazetei republicane făcu asupra d-lui Boliac efectul unui pumnal înfipt în ânimă. Se rădică iute și 'ncepu să-și străbată 'n lung și 'n lat camera. Sângele i se urcase la cap, ochii îi scânteiau, mișcările-i erau scurte și nervoase, și, din când în când, se bătea cu pumnul în piept. Rostogolindu-se 'n pieptul lui fără să poată găsi o ieșire, pasiunea se âmfla din ce în ce. O ! să-l fi văzut, domnilor !... Ce sublimă furoare politică ! Zece minute trecură făr'a se auzi din gura lui nervoasă și spumată o silabă măcar. Își frângea mânile, își mușca degetele, își lovea și-apoi mângâia fruntea. Furoarea ajunsese la ... Sacagiul, pierzându-și răbdarea, întoarce biciul d'a'ndoasele și 'ncepe a croi spinarea animalului tenace. Biata gloabă, răzbită în lovituri, se sili a-și termina cât mai iute afacerile și o luă la fugă pe poartă spre satisfacțiunea sacagiului. Văzând sacaua pornind, d. Boliac dă un țipăt de mirare și inspirațiune. Secretarul sare ... ... Ion Creangă - Capra cu trei iezi ... gâtlejul de flămând ce era. Și, nici una, nici două, haț ! pe ied de gât, îi răteză capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu atâta poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea nu are ce pune. Apoi se linge frumușel pe bot și începe a se învârti prin casă cu neastâmpăr, zicând : - Nu știu, părerea m-a amăgit, ori am auzit mai multe glasuri ? Dar ce Dumnezeu ?! Parc-au ... Cum a ieșit dușmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos din horn și încuie ușa bine. Apoi începe a se scărmăna de cap și a plânge cu amar după frățiorii săi. - Drăguții mei frățiori ! De nu s-ar fi înduplecat, lupul nu i ... descuieți... - Și ?... - Și frate-meu cel mare, nătâng și neastâmpărat cum îl știi, fuga la ușă să deschidă. - Ș-atunci ?... - Atunci, eu m-am vârât iute în horn, și frate-meu cel mijlociu în cherșin, iar cel mare, după cum îți spun, se dă cu nepăsare după ușă și trage zăvorul !... - Ș-atunci ?... - Atunci, grozăvie mare ! Nănașul nostru și prietenul dumitale, cumătrul lup, ... ... acel pîrău : Păstorul stă pe muche și turma sa în vale Ea paște, el și cîntă cu fluierașul său. Săteanul cu cămașa și hainele curate Se scoală și grăbește el boi a înjuga, Apoi cît vezi cu ochii pe cîmp cară-nșirate Se duc se-ncarce grîul în arii a-l băga. Se pare că chiar cîntul voi acum s-aline Ca cum ar vrea s-asculte ori lumea a privi : Că cerul și pămîntul de ... copila de dorul ei împinsă La umbra unui arbor se puse a cînta : „Curge rîul și spumează, Ochii mult îm lăcrămează. Curge iute,-n jos el curge, Ochii mei pe Niță plînge. Doamne, rogu-te fierbinte Adă-mi azi p-al mieu iubit Adă-mi pe Niță din ... deseară îl aștept. Curge gîrla și spumează, Ochii mult îmi lăcrămează. Curge iute,-n jos ea curge Vin Niță că Floarea plînge.â€� Dar soarele se-nalță și vremea se scurtează. Apoi zioa n-ajunge și casa a griji ; Se scoală dar, și iute ... Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe ... drumului, zărește venind un car tras de boi. — Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o așteptam eu. Și îndată iese de sub tufă și se lungește în mijlocul drumului, ca și cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce ... acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere; și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar șireata vulpe știe cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieșise din bizunie și se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; și când văzu pe urs că vine făr' de coadă, începu a striga: — Hei cumătre ... ori ai fost prea lacom ș-ai vrut să nu mai rămâie pești în baltă? Ursul, auzind că încă-l mai iÄ� și în râs, se înciudează și mai tare și ... Iuliu Cezar Săvescu - Plopul (Săvescu) ... Iuliu Cezar Săvescu - Plopul (Săvescu) Plopul de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție Urcă-te, urcă-te iute copile, Urcă-te-n plopul cu frunză de aur; Crengile rupe-le Scutură-i frunzele, Rupe și uită-te, uită-te-n zare, Iute, copile, în plopul de aur! Urcă-te repede, vezi-l nu vine? Parcă se-aude un tropot de cal… Praful nu sare izbit de copite? Vântul n-aduce un strigăt din vale? Câmpul nu duduie? Parcă se vede, Iute Alphonse de Lamartine - Războiul ... sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude ... sunt mulțumiți. Însă în zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi se-nchide iară pe urma ce a lăsat, Astfel peste rânduri sparte la loc altele se pun, Vin să înfrunteze moartea peste cei morți, și-i răzbun. Dar omor făra răsplată s-aștepte se ostenesc Taberele amândouă, ș-una-ntr-alta năvălesc, Se-mping, se lovesc, pătrunde o ceată-n alta intrând Ș-a lor amestecătură sângeros vifor nălțând;. În a cailor putere escadroanele ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) IUȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru (SE) IUȚI. ... ucidă cu pietre, și Te întorci în Iudea?`` 9 Isus a răspuns: ,,Nu sînt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticnește, pentrucă vede lumina lumii acesteia; 10 dar dacă umblă noaptea, se poticnește, pentrucă n`are lumina în el.`` 11 După aceste vorbe, le -a zis: ,,Lazăr, prietenul nostru, doarme: dar Mă duc să -l ... i -a zis: ,,A venit Învățătorul și te cheamă.`` 29 Maria, cum a auzit, s`a sculat iute, și s`a dus la El. 30 Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întîmpinase Marta ... cari erau cu Maria în casă și o mîngîiau, cînd au văzut -o sculîndu-se iute și ieșind afară, au mers după ea, căci ziceau: ,,Se duce la mormînt, ca să plîngă acolo.`` 32 Maria, cînd a ajuns unde era Isus, și L -a văzut, s`a ... împreună cu ucenicii Săi. 55 Paștele Iudeilor erau aproape. Și mulți oameni din ținutul acela s`au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se ... ... și se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat și fără frică. - 17 Cine este iute la mînie face prostii, și omul plin de răutate se face urît. - 18 Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiți sînt încununați cu știință. - 19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. - 20 Săracul este urît chiar și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți ... prieteni. - 21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. - 22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. 23 Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. - 24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți, dar cei nesocotiți n`au altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă ... de cursele morții. - 28 Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. - 29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. - 30 O inimă liniștită este viața trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. - 31 Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar ... ... a zis: 2 ,,Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n`ar putea să răspundă la unul singur. 4 A Lui este înțelepciunea, și atotputernicia ... putea împotrivi fără să fie pedepsit? 5 El mută deodată munții, și -i răstoarnă în mînia Sa. 6 Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele supt pecetea Lui. 8 Numai El întinde cerurile, și umblă pe înălțimile ... din ținuturile de miazăzi. 10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11 Iată, El trece pe lîngă mine, și nu -L văd, se duce și nu -L zăresc. 12 Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?`` 13 Dumnezeu nu-Și întoarce mînia ... 25 Zilele mele aleargă mai iuți decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea; 26 trec ca și corăbiile cele iuți, ca vulturul care se răpede asupra prăzii. 27 Dacă zic: ,Vreau să-mi uit suferințele, să-mi las întristarea, și să fiu voios,` 28 sînt îngrozit de toate durerile ... ... o păreche de încălțăminte. 7 Ei doresc să vadă țărîna pămîntului pe capul celor sărmani, și calcă în picioare dreptul celor nenorociți. Fiul și tatăl se duc la aceeaș fată, ca să pîngărească Numele Meu cel sfînt. 8 Se întind lîngă fiecare altar pe haine luate ca zălog, și beau în casa dumnezeilor lor amenda celor osîndiți de ei. 9 Și totuș Eu am ... bea vin, și proorocilor le-ați poruncit: ,Nu proorociți!` 13 Iată, vă voi stropși cum stropșește pămîntul carul încărcat cu snopi, 14 așa că cel iute nu va putea să fugă, iar cel tare nu se va putea sluji de tăria lui, și omul viteaz nu-și va scăpa viața. 15 Cel ce mînuiește arcul nu va putea să țină piept ... ... cînd mă voi tîngui Ție, fără să dai ajutor? 3 Pentru ce mă lași să văd nelegiuirea, și Te uiți la nedreptate? Asuprirea și sîlnicia se fac supt ochii mei, se nasc certuri, și se stîrnește gîlceavă. 4 Deaceea legea este fără putere, și dreptatea nu se vede, căci cel rău biruiește pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăți nedrepte. - 5 Aruncați-vă ochii printre neamuri, și priviți, uimiți-vă, și îngroziți-vă! Căci în zilele voastre voi face o lucrare, pe ... Caii lui sînt mai iuți decît leoparzii, mai sprinteni decît lupii de seară, și călăreții lui înaintează în galop de departe, sboară ca vulturul care se repede asupra prăzii. 9 Tot poporul acesta vine numai ca să jăfuiască; privirile lui lacome caută înainte, și strînge prinși de război ca nisipul. 10 ... bate joc de împărați, și voivozii sînt o nimica pentru el, rîde de toate întăriturile, căci grămădește pămînt, și le ia. 11 Apoi aprinderea i se îndoiește, întrece măsura și se face vinovat, căci puterea lui o ia ca dumnezeu al lui! 12 Doamne, nu ești Tu din vecinicie, Dumnezeul meu, Sfîntul meu? Nu vom muri ... ... ... așa am eu parte de luni de durere, și partea mea sînt nopți de suferință. 4 Mă culc, și zic: ,Cînd mă voi scula? Cînd se va sfîrși noaptea?` Și mă satur de frămîntări pînă în revărsatul zorilor. 5 Trupul mi se acopere cu viermi și cu o coajă pămîntoasă, pielea-mi crapă și se desface. 6 Zilele mele sboară mai iuți decît suveica țesătorului, se duc și nu mai am nicio nădejde! 7 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, că viața mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea ... privește, nu mă va mai privi; ochiul tău mă va căuta, și nu voi mai fi. 9 Cum se risipește norul și trece, așa nu se va mai ridica celce se pogoară în Locuința morților! 10 Nu se va mai întoarce în casa lui, și nu-și va mai cunoaște locul în care locuia. 11 De aceea nu-mi voi ținea gura, ci ... ... în sîlnicie și vicleșuguri, și vă sprijiniți pe ele, 13 de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgîndu-se, amenință să cadă, și a cărui prăbușire vine deodată, într`o clipă: 14 îl sfărîmă cum se sfărîmă un vas de pămînt, care se sfărîmă fără nicio milă, și din ale cărui sfărîmături nu mai rămîne nici un ciob măcar, cu care să iei foc din vatră, sau să ... veți fugi, pînă veți rămînea ca un stîlp pe vîrful unui munte, și ca un steag pe creștetul unui deal.`` 18 ,,Totuș Domnul așteaptă să Se milostivească de voi, și Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toți ceice nădăjduiesc în El! 19 Da, popor al Sionului, locuitor ... ca să ciuruiască neamurile cu ciurul nimicirii, și să pună o zăbală înșelătoare în fălcile popoarelor. 29 Voi însă veți cînta ca în noaptea cînd se prăznuiește sărbătoarea, veți fi cu inima veselă, ca cel ce merge în sunetul flautului, ca să se ducă la muntele Domnului, spre Stînca lui Israel. 30 Și Domnul va face să răsune glasul Lui măreț, Își va arăta brațul gata să lovească ... ... caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură? 6 I-am dat ca locuință pustiul ... nici de cum! 17 Căci Dumnezeu nu i -a dat înțelepciune, și nu i -a făcut parte de pricepere. 18 Cînd se scoală și pornește, rîde de cal și de călărețul lui. 19 Tu dai putere calului, și -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie? 20 ... Nchezatul lui puternic răspîndește groaza. 21 Scurmă pămîntul, și, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați; 22 își bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23 Zîngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24 fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n`are astîmpăr cînd ... ... ... cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!... 5 Ce văd? Li -i frică, dau înapoi; vitejii lor sînt bătuți; fug fără să se mai uite înapoi... Groaza se răspîndește în toate părțile-zice Domnul. - 6 Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miază-noapte, pe malurile Eufratului, se clatină și cad! 7 Cine este acela care înaintează ca Nilul, și ale cărui ape se rostogolesc ca rîurile? 8 Este Egiptul. El se umflă ca Nilul, și apele lui se rostogolesc ca rîurile. El zice: ,Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor. 9 Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, cară ... cei din Lud, cari mînuiesc și întind arcul! 10 Această zi este a Domnului, Dumnezeului oștirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmașii Săi. Sabia mănîncă, se satură, și se îmbată cu sîngele lor. Căci Domnul, Dumnezeul oștirilor, are o jertfă în țara dela miază-noapte, pe malurile Eufratului. 11 Suie-te în Galaad, și ... teme, și nu te spăimînta, Israele! Căci te voi izbăvi din pămîntul depărtat, și-ți voi izbăvi sămînța din țara în care este roabă. Iacov ... ... Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, și nu te uita cu jind la ceice fac răul; 2 căci sînt cosiți iute ca iarba, și se vestejesc ca verdeața. 3 Încrede-te în Domnul, și fă binele; locuiește în țară, și umblă în credincioșie. 4 Domnul să-ți fie desfătarea, și ... cei binecuvîntați de Domnul stăpînesc țara, dar cei blestemați de El sînt nimiciți. 23 Domnul întărește pașii omului, cînd Îi place calea lui; 24 dacă se întîmplă să cadă, nu este doborît de tot, căci Domnul îl apucă de mînă. 25 Am fost tînăr, și am îmbătrînit, dar n`am văzut ... ea pe vecie. 30 Gura celui neprihănit vestește înțelepciunea, și limba lui trîmbițează dreptatea. 31 Legea Dumnezeului său este în inima lui; și nu i se clatină pașii. 32 Cel rău pîndește pe cel neprihănit, și caută să -l omoare. 33 Dar Domnul nu -l lasă în mînile lui, și nu ... și El te va înălța ca să stăpînești țara: vei vedea pe cei răi nimiciți. 35 Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se ... întîlnit la iazul din Gabaon, și s`au oprit unii dincoace de iaz, și ceilalți dincolo. 14 Abner a zis lui Ioab: ,,Să se scoale tinerii aceștia, și să se bată înaintea noastră!`` Ioab a răspuns: ,,Să se scoale!`` 15 S`au sculat și au înaintat în acelaș număr, doisprezece din Beniamin, pentru Iș-Boșet, fiul lui Saul; și doisprezece inși ai lui ... aceea a fost o luptă foarte aprigă, în care Abner și bărbații lui Israel au fost bătuți de oamenii lui David. 18 Acolo se aflau cei trei fii ai Țeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute de picioare, ca... o căprioară de cîmp: 19 el a urmărit pe Abner, fără să se abată la dreapta sau la stînga. 20 Abner s`a uitat înapoi, și a zis: ,,Tu ești Asael?`` Și el a ... te la dreapta sau la stînga, pune mîna pe unul din tinerii aceștia, și ia -i armele.`` Dar Asael n`a vrut să se abată dindărătul lui. 22 Abner a zis iarăș lui Asael: ,,Abate-te dinapoia mea; pentruce să te lovesc și să te trîntesc la ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) IUȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru (SE) IUȚI. ... IÚTE , iuți , adj . 1. Care acționează sau reacționează repede ; expeditiv , prompt ; care se produce repede , prompt . Om iute . Replică iute . 2. Care se enervează , se supără , se mânie ușor ; irascibil ; violent . 3. Care are gust înțepător ; care produce o senzație gustativă usturătoare ; picant . Mâncare iute . Gust iute ... RÉPEDE , repezi , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre mișcări ) Care se produce fără întârziere ; iute , rapid ; ( despre lucruri în mișcare ) care se deplasează cu repeziciune , cu iuțeală ; ( despre ape ) care curge cu repeziciune ; p . ext . ( despre picături , stropi etc . ) care cade iute , succedându - se rapid . 2. ( Despre agenți fizici ) Care se manifestă cu putere dar nu durează mult ; care trece iute . 3. ( Despre dealuri , planuri etc . ) Foarte înclinat , pieziș , în pantă , abrupt . 4. ( Despre drumuri ) Care duce la țintă în cel mai scurt timp . II. Adv ... ... IUȚÍRE , iuțiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ... IUȚEÁLĂ , iuțeli , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este iute , grabă cu care se ... DULÚȚĂ s . f . A se duce duluță ( Reg . ; în expr . ) = a fugi iute ; a se ... IRASCÍBIL , - Ă , irascibili , - e , adj . Care se supără , se înfurie ușor , iute ... și nu poate fi ușor pătruns , străbătut , desfăcut , despicat ; lipsit de moliciune , solid ; p . ext . trainic , durabil . 2. Care este lipsit de elasticitate , care nu se îndoaie ( decât cu greu ) , fără suplețe ; ( despre pânză sau obiecte de pânză ) scrobit , apretat . 3. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Care are forță ... dispune de putere , de autoritate , care este stăpân pe o situație ; atotputernic . 6. ( Despre argumente ) Convingător , concludent ; clar , categoric . 7. ( Despre fenomene ale naturii ) Care se manifestă cu violență . 8. ( Despre sunete , zgomote ) Care este emis cu putere , care răsună până departe , se aude bine . 9. ( Despre aer ) Răcoros , rece , tăios ; p . ext . curat , ozonat . 10. ( Despre băuturi alcoolice ) Care are o concentrație mare de alcool . 11. ( Despre ... spune " , " a cânta " etc . ) Cu glas articulat , pentru a fi auzit de cei din jur ; cu glas ridicat , pentru a se auzi bine sau departe . 4. Iute ... SPRÍNTEN , - Ă , sprinteni , - e , adj . ( Despre ființe ; adesea adverbial ) Care se mișcă repede și cu ușurință ; vioi , iute ... adv . I. Adj . 1. Care are greutate mică , care cântărește puțin , care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă . 2. ( Despre alimente ) Care se digeră cu ușurință , care nu cade greu la stomac . 3. Iute , sprinten , vioi . 4. ( Despre urme , linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu ... mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se ... PIPĂRÚȘ , pipăruși , s . m . , s . n . 1. S . m . ( Bot . ; pop . ) Ardei ; p . restr . fructul acestei plante ( în special ardeiul iute ) . 2. S . n . Numele unui dans popular care se joacă mai ales la nunți ; melodie după care se ... ARDEIÁ , ardeiez , vb . I . 1. Tranz . A condimenta o mîncare cu ardei iute ( sau cu piper , boia etc . ) . 2. Refl . Fig . ( Fam . ; despre oameni ) A se irita , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||