Exodul
Capitol 14 | |
1 |
Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: |
2 |
,,Spune copiilor lui Israel să se întoarcă, și să tăbărască înaintea Pihahirotului, între Migdol și mare, față în față cu Baal-Țefon: în dreptul locului acestuia să tăbărîți, lîngă mare. |
3 |
Faraon va zice despre copiii lui Israel: ,S`au rătăcit prin țară; îi închide pustia.` |
4 |
Eu voi împietri inima lui Faraon, și -i va urmări; dar Faraon și toată oastea lui vor face să se arate slava Mea, și Egiptenii vor ști că Eu sînt Domnul.`` Copiii lui Israel au făcut așa. |
5 |
S`a dat de știre împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima lui Faraon și inima slujitorilor lui s`a schimbat față de popor. Ei au zis: ,,Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?`` |
6 |
Faraon și -a pregătit carul de război, și și -a luat oamenii de război cu el. |
7 |
A luat șase sute de cară de luptă cu oameni aleși, și toate carăle Egiptului; în toate erau luptători. |
8 |
Domnul a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și Faraon a urmărit pe copiii lui Israel. Copiii lui Israel ieșiseră gata de luptă. |
9 |
Egiptenii i-au urmărit; și toți caii, carăle lui Faraon, călăreții lui și oștirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîți lîngă mare lîngă Pi-Hahirot, față în față cu Baal-Țefon. |
10 |
Faraon se apropia. Copiii lui Israel și-au ridicat ochii, și iată că Egiptenii veneau după ei. Și copiii lui Israel s`au spăimîntat foarte tare, și au strigat către Domnul după ajutor. |
11 |
Ei au zis lui Moise: ,,Nu erau oare morminte în Egipt, ca să nu mai fi fost nevoie să ne aduci să murim în pustie? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt? |
12 |
Nu-ți spuneam noi în Egipt: ,Lasă-ne să slujim ca robi Egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi Egiptenilor decît să murim în pustie?`` |
13 |
Moise a răspuns poporului: ,,Nu vă temeți de nimic, stați pe loc, și veți vedea izbăvirea, pe care v`o va da Domnul în ziua aceasta; căci pe Egiptenii aceștia, pe care -i vedeți azi, nu -i veți mai vedea niciodată. |
14 |
Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi, stați liniștiți.`` |
15 |
Domnul a zis lui Moise: ,,Ce rost au strigătele acestea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte. |
16 |
Tu, ridică-ți toiagul, întinde ți mîna spre mare, și despică -o; și copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat. |
17 |
Eu voi împietri inima Egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Și Faraon și toată oastea lui, carăle și călăreții lui, vor face să se arate slava Mea. |
18 |
Și vor ști Egiptenii că Eu sînt Domnul cînd Faraon, carăle și călăreții lui, vor face să se arate slava Mea.`` |
19 |
Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, Și -a schimbat locul, și a mers înapoia lor, și stîlpul de nor care mergea înaintea lor, și -a schimbat locul, și a stat înapoia lor. |
20 |
El s`a așezat între tabăra Egiptenilor și tabăra lui Israel. Norul acesta pe o parte era întunecos, iar pe cealaltă lumina noaptea. Și toată noaptea cele două tabere nu s`au apropiat una de alta. |
21 |
Moise și -a întins mîna spre mare. Și Domnul a pus marea în mișcare printr`un vînt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea; el a uscat marea, și apele s`au despărțit în două. |
22 |
Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, și apele stăteau ca un zid la dreapta și la stînga lor. |
23 |
Egiptenii i-au urmărit; și toți caii lui Faraon, carăle și călăreții lui au intrat după ei în mijlocul mării. |
24 |
În straja dimineții, Domnul, din stîlpul de foc și de nor, S`a uitat spre tabăra Egiptenilor, și a aruncat învălmășala în tabăra Egiptenilor. |
25 |
A scos roatele carălor și le -a îngreuiat mersul. Egiptenii au zis atunci: ,,Haidem să fugim dinaintea lui Israel, căci Domnul Se luptă pentru el împotriva Egiptenilor.`` |
26 |
Domnul a zis lui Moise: ,,Întinde-ți mîna spre mare; și apele au să se întoarcă peste Egipteni, peste carăle lor și peste călăreții lor.`` |
27 |
Moise și -a întins mîna spre mare. Și în spre dimineață, marea și -a luat iarăș repeziciunea cursului, și la apropierea ei Egiptenii au luat -o la fugă; dar Domnul a năpustit pe Egipteni în mijlocul mării. |
28 |
Apele s`au întors, și au acoperit carăle, călăreții și toată oastea lui Faraon, cari intraseră în mare după copiii lui Israel; niciunul măcar n`a scăpat. |
29 |
Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta și la stînga lor. |
30 |
În ziua aceea, Domnul a izbăvit pe Israel din mîna Egiptenilor; și Israel a văzut pe Egipteni morți pe țărmul mării. |
31 |
Israel a văzut mîna puternică, pe care o îndreptase Domnul împotriva Egiptenilor. Și poporul s`a temut de Domnul, și a crezut în Domnul și în robul Său Moise. |