A r c h e u s . r o

Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

,,Pune-Mi deoparte ca sfînt pe orice întîi-născut, pe orice întîi născut dintre copiii lui Israel, atît dintre oameni cît și dintre dobitoace: este al Meu.``

Moise a zis poporului: ,,Aduceți-vă aminte de ziua aceasta, cînd ați ieșit din Egipt, din casa robiei; căci cu mînă puternică v`a scos Domnul de acolo. Să nu mîncați pîne dospită.

Astăzi ieșiți, în luna spicelor.

Cînd te va duce Domnul în țara Cananiților, Hetiților, Amoriților, Heviților și Iebusiților, pe care a jurat părinților tăi că ți -o va da, țară unde curge lapte și miere, să ții următoarea slujbă în luna aceasta.

Timp de șapte zile, să mănînci azimi; și în ziua a șaptea, să fie o sărbătoare în cinstea Domnului.

În timpul celor șapte zile, să mîncați azimi; să nu se vadă la tine nimic dospit, nici aluat, pe toată întinderea țării tale.

Să spui atunci fiului tău: ,Aceasta este spre pomenirea celor ce a făcut Domnul pentru mine, cînd am ieșit din Egipt.`

Să-ți fie ca un semn pe mînă și ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentruca legea Domnului să fie totdeauna în gura ta; căci cu mînă puternică te -a scos Domnul din Egipt.

Să ții porunca aceasta la vremea hotărîtă, din an în an.

Cînd te va aduce Domnul în țara Cananiților, cum a jurat ție și părinților tăi, și cînd ți -o va da,

să închini Domnului pe orice întîi-născut, chiar pe orice întîi-născut din vitele, pe cari le vei avea: orice parte bărbătească este a Domnului.

Să răscumperi cu un miel pe orice întîi-născut al măgăriței; iar dacă nu -l vei răscumpăra, să -i frîngi gîtul. Să răscumperi de asemenea pe orice întîi-născut de parte bărbătească dintre fiii tăi.

Și cînd te va întreba fiul tău într`o zi: ,Ce înseamnă lucrul acesta?` să -i răspunzi: ,Prin mîna Lui cea atotputernică, Domnul ne -a scos din Egipt, din casa robiei;

și, fiindcă Faraon se încăpățîna și nu voia să ne lase să plecăm, Domnul a omorît pe toți întîii-născuți din țara Egiptului, dela întîii-născuți ai oamenilor pînă la întîii-născuți ai dobitoacelor. Iată de ce aduc jertfă Domnului pe orice întîi-născut de parte bărbătească, și răscumpăr pe orice întîi-născut dintre fiii mei.

Să-ți fie ca un semn pe mînă și ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochi; căci prin mîna Lui atotputernică ne -a scos Domnul din Egipt.```

După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Dumnezeu nu l -a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor, măcar că era mai aproape; căci a zis Dumnezeu: ,,S`ar putea să -i pară rău poporului văzînd războiul, și să se întoarcă în Egipt.``

Ci Dumnezeu a pus pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie, spre marea Roșie. Copiii lui Israel au eșit înarmați din țara Egiptului.

Moise a luat cu el oasele lui Iosif; căci Iosif pusese pe fiii lui Israel să jure, zicînd: ,,Cînd vă va cerceta Dumnezeu, să luați cu voi oasele mele de aici.``

Au plecat din Sucot, și au tăbărît la Etam, la marginea pustiei.

Domnul mergea înaintea lor, ziua într`un stîlp de nor, ca să -i călăuzească pe drum, iar noaptea într`un stîlp de foc, ca să -i lumineze, pentru ca să meargă și ziua și noaptea.

Stîlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stîlpul de foc în timpul nopții.