Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PA��TE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PA��TE.

George Coșbuc - Osman-pașa

... George Coşbuc - Osman-paşa Osman-pașa de George Coșbuc Acum te cutremuri! Cunoști Că drumul ți-e-n marginea gropii. Degeaba te-azvârli și te-apropii Cu vuiet și tropot de oști. În frunte, pe calul tău murg, Pornit-ai urgia pieririi, Strivit-ai în șanț grenadirii Dar iată, că ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... și firește că, dacă face cute ciorapul, e mai rău când e gheata strâmtă. Foarte frumos pe Piața Teatrului! stai, mă-nțelegi, la umbră și te uiți... și vorbești și râzi, și se mai zbicesc și ghetele de lacrimile picioarelor... 5 ceasuri d.a. Lache zice: — Hai să mergem! Amicul zice ...

 

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște

... a voit să se năpustească asupra stapânului. Din nenorocire, sosea atunci o haraba încărcată cu mușterii. Gheorghe a început să rânjească zicând: "Ce te-ai spăriet, coane Leiba?... Iacă mă duc". Și apropiindu-se crunt, peste tarabă, de Leiba, care se dete cât putu înapoi, îi șopti: "Să mă ... tare cu o nuia pe masă. "- Proastă glumă! zice Sura din pragul crâșmei; să sparii omul din somn, țărănoi mijic!" Leiba sări drept în picioare. "Te-ai spăriet, jidane? întrebă râzând glumețul. Dormi la nămiez, ai?... Scoală că-ți vin mușterii... sosește harabaoa poștei". Și, după prostul său obicei, care irita ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅ­re i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ au veni(t) u(n) ω(m) de la nikopoe de mĂ¯e mÄ›(u ... i do(m)nĂ¯jata pre dunÅ­re Ä© su(s) i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kÅ­ bagÅ­ den tote ωraÅ¡ele kÅ­te [50] de ωmi(n) sÅ­ Ä™ fĂ¯e Ä©n ažuto(r) Ä© korabĂ¯i i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kumu sÄ ... aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amÄ­ auzit de boÄ™ri Ä�e sÅ ... e lu mahame(t) beg pre iu iωi va fi voÄ™ pren cÄ›ra rumÅ­nÄ›skÅ­ jarÅ­ èlÄ­ sÅ­ trÄ›kÅ­ i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ are frikÅ­ mare Å¡i bÅ­sÅ­rab de aÄ�e(l) lotru de mahame

 

Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă

... da rublă știu că n-am, și nici n-o să mai am de aici înainte. Scurt! — Atunci... cum? — Iac-așa. — Atunci te bag la arest. — Să poftești! — Car' va s' zică nu dai rubla? — Nu pot. — Bine... Și a plecat supărat ... a duhnit la ureche: — D-le Iancule, nu face pentru d-ta să stai între boccii... Dă-mi o jumat' de rublă și du-te acasă. — N-am nici sfanț, nene Guță, zic eu tare, ca să m-auză cocoanele înghesuite pe trotuar la spatele șireagului nostru. Dar d ... șorțul și se ștergea la nas. După aceea, când își lua pușca-napoi, foarte politicos: — Mersâm... Am aut noroc; dacă nu am uitat șorțu pa mine, cu ce m-am șters la nas? De atunci, n-am mai băut cafea cu caimac! în sfârșit, iată că se-ntorc înapoi spre ... a zis: — D-le Iancule, să știi că acuma ne-mparte și noă, la garda națională, dicorății pentru apărarea Independenții; să știi că te pui pe listă. Eu, înțelegând unde vrea să m-aducă d. Guță, i-am răspuns că eu n-am pretenție... am luptat așa, de dragul ...

 

Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult

... scăpat pe gât în jos! Să știi, mamă, c-a fost vreun baboi. — Da, mamă! — Vai de noi! — Haide de te hodinește, puiul mamei! — Haide să mă hodinesc, mama puiului! * ...O lună... — Mi-e greață, mamă. — Baboiul, mamă. ...trei luni... — Crește, mămucă ... Să vie Hârca roaba, baragladina, harapoaica, vrăjitoarea, la palat! * Vine roaba-ndat! — Cu ghiocul ori cu bobii să-mi dai, să-mi ghicești, că te tai! a urlat Barlaboi. Al cui? Al cui? Al cui a fost acel baboi, din care a ieșit acest ... îi vrăjește. — Patruzeci de bobi, bine știți, bine-mi ghiciți; de-o hi de deochi, din uitătură, ori din apucătură, pe știute, ori neștiute, pa văzute, ori nevăzute! de-o hi alb, de-o hi negru, ori pistriț, de-o hi balaoacheș, de-o hi oacheș ori plăviț, de-o ... trebuiește, și sa horrdoni sa vie haicea toți cu toții și tineri și batrâni, și urâți și frumoși și curați și puturoși și sa treaca pa dinaintea lui, și la care i le-o da broscoiul, sa știi ca tot a hăluia a fost și baboiul. * Împărăteasa ...

 

Ion Luca Caragiale - Două loturi

... și cum d. Lefter ar fi surd: - Bine, nene, păcatele mele! de ce n-ai venit la berărie?... se poate să fii așa de indiferent? te caut ca un nebun de atâtea ceasuri? - Ne-a ținut până adineaori turbatul la canțilerie... De ce? - Leftere!... nu știi nimica? - Ce! - Ieri ... Lefter o ia de pept: - Unde mi-e jacheta? - Care jachetă? - Jacheta a cenușie... - Care jachetă cenușie? - Jacheta cu biletele... - Care belete, boiarule? - Te faci că nu știi, gașperiță! - Să mă trăsnească Dumnezeu! să hie al dracului! - Mai bine, spune drept, zice d. Turtureanu. - Dacă spui ai bacșiș bun ... jachetă cenușie? - Ba, mi-a dat. - Atunci, de ce minți? - Nu minte, boiarule! zice bătrâna din săliță. - Taci tu!... Unde e jacheta? - E pa mine... o port pa dedesubt. - Ca să nu te prinz! - Ba, sa hie al dracului care n-o poartă de frig... Sunt borțoasă, boiarule... alerg toată zâulica pân zloată - bogdaproste, îmi țâne cald la ...

 

Ion Creangă - Moș Nichifor Coțcariul

... au spus și lui bătrânii, care auziseră din gura lui moș Nichifor, că pe vremea aceea era bine să fii harabagiu în Târgul-Neamțului, că te-apucau pe-a-mâinile. Cum ieșeai din Văratic, intrai în Agapia, și cum ieșeai din Agapia, intrai în Văratic: apoi în Războieni, apoi ... o unsoare de cele a dracului, de are să meargă cum e sucala. — Ai să lași cu nouă lei, moș Nichifor, și te-a mai cinsti și fecioru-meu la Piatra. — Apoi dar, dă! cu bine să dea Dumnezeu, jupâne Strul! Mă bucur și eu ... vrea să știu, când avem să pornim? — Și acuma, moș Nichifor, dacă ești gata. — Gata, jupâne Strul, numai s-adăp iepușoarele aceste. Du-te și d-ta de-ți pune nora la cale, că acuș te-ajung și eu din urmă. Și cum era moș Nichifor strădalnic și iute la trebile lui, repede zvârle niște coșolină în căruță, așterne deasupra o ... Neamț, a încredințat-o în mâna părinților lui și s-a întors repede la Piatra, să se gândească pe negustorie. — Da' te

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

... scânteiau pe vapoarele ancorate în port și pieptul i se umflă într-un nestăpânit dor de ducă. “Doamne! Ce bine trebuie să fie să te găsești pe unul din aceste pacheboturi, care alunecă pe mări și descoperă alte țărmuri, alte lumi!...â€� Necăjit de a nu-și putea ... trăgea incheieri cu totul opuse; și nu o dată, cu instinctul care era la baza sufletului său, el se plecase asupra lui Stavru, așa cum te pleci asupra unui instrument muzical pe care vrei să-l auzi sunând; instrumentul se împotrivise. De altminteri, ei nu se văzuseră decât de vreo trei ... mică trebuință“ și nu se mai întorcea, lăsând pe invitat să plătească! Iar dacă întâlnea vreun plicticos, el îi zicea iute: “Cutare prieten te așteaptă în cutare cafenea; aleargă repede!â€�. Dar ceea ce entuziasma pe Adrian erau glumele lui Stavru, cu capetele de țâri și cu tabachera. În ... acest limonagiu de bâlci, de acest analfabet. I se părea straniu și se puse să-l observe. Dar prilejurile erau rare. Privirea misterioasă și tulburătoare pa care Adrian o numea în taină “celălalt Stavruâ€� se arăta rar și numai pentru el. Totuși, într-o zi — era cu câteva luni ...

 

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

... cunoscută în toate țările locuite de români, și care se adresează aceluia ce-și ingăduie prea multe libertăți în public: — Ia ascultă, mă! ce, te crezi pe Bărăgan...? Căci Bărăganul e singuratec. Pe spinarea lui, nici un copac! Și de la un puț la altul, ai tot timpul să mori ... te apără. Dar dacă cumva ești înarmat contra acestor două nevoi ale gurii și dacă vrei să te afli singur cu dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care creatorul l-a hărăzit Munteniei pentru ca românul să poată visa în voie. O pasăre care zboară ... repede o dată cu furca lui, îi spulberă în văzduh, îi face să joace o horă îndrăcită și apoi iar îi împinge înainte. Atunci să te duci să vezi Bărăganul! Ai zice că Bărăganul se cocoșează, se întinde, după voință, bucuros de toată lumea asta de ciulini, care se dă de ...